Who's mai tare din parcare?

Eu! Eu-s mai tare din parcare caci cine si-a mai ales taman aceasta zi cu 42 grade la umbra (sau la soare, who care's?) sa gateasca snitele de curcan, dovlecei pane si cartofi la aburi? A, se declara careva?

Asadar, intr-o zi in care tot romanu zace la umbra si se gandeste ce sa mai puna in salata facuta din legume tinute la frigider, eu, ca doar ma stiti, ma duc la 2 intalniri, si anume una la 10 si una la 3 dupa amiaza (da, nu se putea respira in centru, nu se putea exista, nu se putea nimic) dupa care vin acasa cu o punga de medalioane de curcan. Ca de la aia mi s-a tras, si anume ca am intrebat copilu. Planul (al meu, adica) era sa fac carnea de curcan fie nabusita la tigaie fie nabusita la cuptor astfel incat sa am de cina si de sandivsuri pe zilele urmatoare. Daaaaar, dupa cum ma stiti, nu astept sa taie altu craca, am si eu topor...si intreb copilu, cum ziceam, cum doreste carnea de curcan. Raspunsul vine candid: snitele!
Buon, imi zic eu, oricum imi doream dovlecei pane, de care doar eu mananc, imi zic ca tot prajesc...aia e....Dupa care se trezeste copilu si ma intreaba ce garnitura ii dau la snitele. Pai, zic, dovlecei pane!
A, nu, zice el, aia nu e garnitura, aia e ca snitelu, deci are nevoie de garnitura!
Asa ca, pe scurt, am facut si cartofi fierti la aburi, ca sa aibe garnitura la mujdeiul ramas de aseara, care mergea, dealtfel, si cu snitele si dovlecei pane, dar n-aveau garnitura.....

In fine, hai sa va dau retete, ca poze nu pupati, ca prajelile mele n-arata bine.

Snitele: Carnea de curcan se taie fileuri subtiri, se condimenteaza, se da prin faina, apoi printr-un amestec de ou cu faina, bere si lapte. Se prajesc in ulei incins pana se rumenesc pe ambele parti. Se scot pe servetele sa scape de uleiul nepoftit. Uleiul se schimba dupa fiecare tura.
Dovlecei pane: Dovleceii se curata, se feliaza in felii de juma de cm, se lasa presarati cu sare macar 15 min sa scape de surplusul de apa. Dupa aia se spala sa scape de surplusul de sare, se usca pe servetele, se dau prin faina, dupa aia prin amestecul de ou enuntat mai sus si se prajesc idem, schimband, idem, uleiul dupa fiecare tura.

Dupa fieacare etapa se consuma cantitati imense de apa sau bere rece si cantitati la fel de imense de servetele pt uzul  bucatarului. Am transpirat, fratilor, si sufletul din mine, mai rar sa ma jur eu ca nu mai prajesc nimic pana nu scade temperatura exterioara sub 10 grade.....

Dar macar Vizigotul a fost maxim de fericit, a declarat ca nimic nu se compara cu mancarea facuta de mine. Dupa aia a rectificat: cu mancarea facuta de rude! Chiar si in lipsa, simte nevoia sa maguleasca si bunicile, dragul de el. A mancat totul cu mujdei facut cu iaurt, si a udat cu ceai de sunatoare, cu gheata, miere si frunze proaspete de busuioc. O combinatie, potrivit declaratiei lui, calda si racoritoare in acelasi timp. Are dreptate, ar trebui sa incercati.

Si dupa ce a dat gata o farfurie plina cu cartofi, dovlecei si snitele, si un pahar de juma de kil din sus numitul ceai, numa ce aud: Mami, cand ai timp sa-mi aduci desertul!

Am cazut nervos, m-am ridicat, am scociorat prin frigider si-am gasit un Barni. Pe care l-am deghizat cu felii de pere de la bunica. S-a declarat multumit dar, la final, m-a intrebat: auzi, in we mai facem si noi un desert de casa? Ca m-am cam saturat de astea cumparate.....