Paine cu susan

De multa vreme jinduiesc, Boieri Dumneavoastra, la painicile cu care se lauda Dia . De fiecare data, insa, cand imi iau avat sa fac paine, cad in ispita lenesului si o las in pace sa se faca la masina de paine. Pana intr-o zi (de fapt era seara, mai precis vineri seara, si asteptam prieteni dragi in vizita) cand, calculand eu timpii de gatire pana la sosirea oaspetilor, imi dadea cu virgula, ar fi trebuit sa mancam painea direct scoasa din masina ... ceea ce e imposibil. Si-atunci mi-am luat inima in dinti si am decis sa folosesc masina doar pt framantat, urmand ca dospirea si coacerea sa se faca fara masina. Si mi-a iesit, Boieri Dumneavoastra, o prea frumoasa de paine crescuta, pufoasa, cu coaja aurie si frumoasa...de mai mare dragul. Treaba asta s-a intamplat, cum ziceam, vineri seara, insa acum sunt deja la a treia paine care se dospeste in timp ce eu imi vad de scris aci cu Domniile Voastre.

Absolut intamplator, painea pe care am s-o prezit acum e cu susan, insa puteti adauga deasupra, pe coaja, absolut orice va place - oregano, rozmarin, cimbru, chimen (a sugerat Vizigotul), etc etc etc....

Asadar, pentru o paine simpla, dar extraordinar de buna si de gustoasa, aveti nevoie de:
- 500 g faina
- 1 plic drojdie
- 300 ml apa calduta
- 1 lingurita de zahar
- 1,5 lingurite sare
- 80 ml ulei de masline
- ou batut pt uns coaja
- seminte (de susan am pus eu) pentru decorat coaja.

Am amestecat apa calduta cu zaharul si drojdia, in castron, si am lasat 5-10 minute, pana a inceput sa faca basicute, apoi am turnat amestecul in cuva masinii de paine. Pe urma am adaugat, in ordine, uleiul, sarea si faina si am pus in masina, pe programul de aluat. Acuma, la masina mea, programul asta dureaza o ora si 10 minute, si consta in vreo 3 ture de framantat cu ceva pauze de dospit. Aluatul, insa, la finalul programului, mi se pare prea lipicios. Asa ca am lasat doar 10 minute in masina, pana s-a terminat prima tura de framantat. Desigur, puteti sa lasati pana la final, sau doar 2 ture de framantat...pana va lamuriti cum va place cel mai mult.
Cand a terminat de framantat, am scos aluatul si l-am pus intr-un castron, acoperit etans cu folie alimentara (de plastic), in cuptorul cu microunde (ne-pornit, desigur) cu usa inchisa. P-asta tot de la Dia am invatat-o. Daca n-aveti cuptor cu microunde sau va e teama de accidente (noi la ce aiuriti suntem, era sa dam drumu de vreo 2 ori la cuptor cu aluatul in el) puteti pune la crescut in cuptorul de la aragaz (stins, desigur), cu usa inchisa. Ideea este ca aluatul sa stea intr-un loc caldut, cu temperatura constanta, fara curenti de aer.

Am lasat la dospit cam 45 min - 1 ora. Dupa aceea am mai framantat un pic aluatul - doar un pic, maxim un minut. Am format din el 6 bile de marime egala si le-am pus intr-o tava dreptunghiulara de teflon, unsa f putin cu ulei de masline, pe 2 randuri. In acest moment bilele de aluat lasa spatii intre ele, insa cand vor creste se vor umple golurile. Am mai lasat cam 15 minute la crescut, la loc cald, in preajma aragazului, apoi am uns cu ou batut, am presarat seminte de susan si am dat la copt, in cuptorul preincalzit, cam 30 minute. Insa timpul de coacere difera de la cuptor la cuptor, asa ca e pe incercatelea. E gata cand iese scobitorarea curata. Un alt semn ca e gata este cand coaja de pe fund suna a gol - insa asta e o treaba cam complicata, ca trebuie sa scoti painea din tava, sa o iei la ciocanit, si daca nu suna bine sa o pui la loc la cuptor. Si cum eu am un reflex conditionat absolut stupid si, de cate ori scot ceva din cuptor pac, inchid si focul, e destul de complicat sa ma apuca sa aprind iar..... Prin urmare, ma iau dupa testul cu scobitoarea. Bine, de la o vreme te prinzi dupa miros ca e gata, ca incep sa ti se taie picioarele de pofta :)

Cand a fost gata am scos-o la racit intr-un servet si am inceput sa zumzaim pe langa ea. A mers extraordinar de bine cu o ciulama de pui cu ciuperci.

We placut, Boieri Dumneavoastra, ce-a mai ramas din el.