Ziua 5: relaxare langa o mare linistita si pustie

Ieri dupa somnul de pranz, in cautare de furnizor de barci de inchiriat, am plecat (ca desteptii, ce sa zic...) cu totii, cu copii, masini, prosoape, jucarii de plaja, tot-tot-tot, in Pefkohori, un sat alaturat, unde chipurile ar fi fost firma de inchiriaza. Dupa ce ne-am incurcat major printre stradute
care fie erau pietonale, desi nu pareau, fie nu erau, desi pareau, pana la urma baietii au adoptat tactica ancestrala, au trimis femeile si copiii pe plaja si au plecat (cu masinile) sa cucereasca locurile doar doar or gasi firma care este.

Ca pana la urma n-au gasit nimic interesant si azi dimineata si-au facut bagajele, au luat cei 3 copii mai mari, si au plecat in Vourvourou pe Sithonia sa se  dea cu aceeasi barca de anul trecut e partea a doua....

Am ramas deci, noi, femeile cu copiii, la plaja in Pefkohori, in zona comerciala. Nu mi-a placut. Inghesuiala a la Mamaia de nu identificai prea usor plodul in apa pana la glezne. Sezlongurile gratis, cu conditia consumatiei de la bar. Am luat 3 bucati sezlonguri si 3 fresh-uri de portocale  pentru copiii mai mari, 12 Euro distractia, a strambat din nas individul de le vindea, probabil se astepta la mai mult. Ghinion.....
Multe magazine, e drept (de unde stam noi tre sa mergi min 10 min sa iei o paine) dar si vanzoleala multa. Pe la 8 jumate cand s-au intors vitejii din cautat firme de barci deja aveam nervii pe moate si doream napoi pe plaja pustie.

Azi a fost zi de relaxare molcoma la umbra. De dimineata taticii cu copiii mai mari au plecat in Vourvourou sa inchirieze barca sa se plimbe si sa filmeze pesti (Vizigotul are camera de filmat subacvatica si era musai sa o inaugureze), noi am ramas cu Pimpesa pe plaja pustie. Am realizat ca asta e, poate, unul din motivele pentru care indur drumul lung si obositor cu masina pana aici. Pentru a sta pe plaja avand o astfel de priveliste si comfortul de a nu auzi conversatiile vecinilor de scaldatoare. Azi eram noi sub tuya si 50 m stanga-dreapta pustiu. Si marea avea 2 mari:

Am stat pe sezlong la umbra si am inventat mii de povesti despre cat de frumoase sunt vacantele petrecute cu cei dragi alaturi, chiar daca la distanta de casa. Despre cum te intorci acasa de fiecare data si este in regula sa-ti placa si in vacanta, si acasa. Am stat pe pietre in apa pana la glezne si am adunat pietricele verzi pentru colectie (in fiecare an plecam acasa cu minim 2 kg de pietre cu care nu prea facem mare lucru, dar e placut sa le aduni).

Aha, ati vazut colacul roz si v-ati intrebat cum m-am descurcat cu marea roz? N-am cumparat mii de saltelute roz sa inrozesc marea si nici n-am trezit fata la rasarit ca poate am noroc, cum sugera cineva. Mi-am adus aminte ca in Thassos, unde ne mutam maine, studiourile de pe ulita noastra sunt zugravite intr-o nuanta de roz-teracota si am inceput sa povestesc Pimpesei cum vom sta in casute roz. Acum e fascinata de idee si abia asteapta sa "facem bagajele multe in masina, mergem mult cu masina prin Grecia, ne urcam cu masina pe vapor si mergem sa stam in casute roz, dupa ce dam biscuiti la pescarusi. Adica tati le da".

(In paranteza fiind spus, daca a zugravit Maria studiourile in alta culoare nu ma prea vad bine.....)

Acuma Pimpesa doarme, astept sa se trezeasca si ne intoarcem pe plaja. Plaja pustie + sezlonguri umbrite de conifere, poate cea mai buna combinatie la malul marii.

O zi racoroasa va doresc, Boieri Dumneavoastra!