Risotto cu piept de curcan si legume

Chestiunea foarte interesant cu blogul asta al meu e ca nu-mi fac timp sa postez exact acele chestiuni pe care le gatesc foarte des. Ca de exemplu risotto. Dar am o scuza, de cele mai multe ori gatesc risotto la cina si, pana la faza cu pusul in farfurie si facut mumos la poza piere lumina, pe de o parte, sau piere mancarea, ca dau navala mancaciosii...

O alta scuza ar fi aceea ca, uneori, domnu' risotto nici n-arata asa de fotogenic. Dealtfel nici asta de-l pusei mai sus nu mi se pare cine stie ce fatzos, dar am zis gata, tre sa trecem peste complexe. Ca si reteta de inspiratie, eu ma tin de ce-am gasit prin cartile lui Jamie Oliver, alea de apareau saptamanal ca bonus la nu stiu ce publicatie. Dupa ce am gasit reteta si mi-a iesit, n-am prea mai dat atentie la alte variante.

De data asta, deci, risotto cu piept de curcan si legume. Trebuie precizat ca nu am o reteta anume, doar combinatii orientative pe care le orientez dupa cum am disponibilitati prin frigider. De data asta am avut asa:
- 1 file de piept de curcan, subtire taiat, cam cat suprafata a 2 palme, tocat cubulete
- 2-3 linguri ulei de masline
- vreo 10 betze de telina (d'asta d'a noastra, nu apio), tocate marunt
- 2 morcovi tocat marunt (mno, cat de marunt s-a putut)
- 2 cepe mici taiate mic
- 3-4 catei de usturoi, de asemenea maruntiti
- o cana de orez pt risotto (eu folosesc arborio, merge si cu altfel de orez dar diferenta e notabila, cel mai bine se comporta arborio)
- jumatate de pahar de vin alb (sau bere)
- cam 1 l de supa de pui (supa baza)
- sare si piper
- o lingura de unt
- vreo 2 linguri de parmezan ras

Toata chestiunea trebuie sa se intample intr-o tigaie larga, dar nu foarte joasa, astfel incat cand amestecati sa nu imprastiati prin bucatarie. Un wok e ideal la treaba asta. Pe foc mare pana dupa etapa cu turnat alcoolul. In orez, nu in bucatar ;).
Am pus, asadar, in wok, alea 2-3 linguri de ulei de masline si cuburile de piept de curcan. Dupa ce s-au albit si au inceput sa sfaraie am adaugat ceapa (de data asta am avut ceapa roz de Pimpese) si telina si am mai amestecat o tura.

Pe care le-am lasat cat am tocat eu repejor morcovul si l-am tzipat si p-asta in tigaie:

A, ca uitam sa spun, cand va apucati de gatit, puneti supa baza la incalzit, trebuie turnata fierbinte peste orez. Pe care orez l-am adaugat si pe dansul dupa ce s-a inmuiat nitel si morcovul. Am verificat sa fie pe foc mare si am amestecat permanent pana orezul a inceput sa sfaraie si unele boabe chiar sa sara in sus de nervi. Moment in care am turnat alcoolul (bere, de data asta) si da-i si amesteca. Shefu mai sus mentionat zice ca e importanta faza asta cu amestecatul permanent, sa-si dezvolte orezul amidonul si sa iasa amestecul matasos si usor cleios. De data asta mie nu mi-a prea iesit din motive de strigate razboinice de "Olitzaaaaaa" si "Gata cu olitzaaaaa" care razbateau din baie. In viteza sa ma ocup de vidanjarea obiectului de plastic, am dat indicatii pretioase la sot ce si cum sa faca, numai ca am omis timingul. Care a turnat berea peste orez nainte sa fie ala (orezu) suficient de nervos. Never mind, nu-i motiv de ratare a preparatului, doar ziceam si io.

Buoooon! M-am returnat la baza din bucatarie, si da-i si amesteca. Atunci cand s-a evaporat si berea, am dat focul la minim si am inceput etapa cea mai lunga si mai migaloasa: aceea de umflare a orezului. Plictisitoare: amesteci, torni un polonic de zeama, iar amesteci pana e absorbit, si tot asa..... Incet incet orezul se umfla si se cleioseste si din asa:

adica bob cu bob, separate, devine asa:

Adica boabele icnep sa se umfle si amestecul e cumva cleios, lucios si adunat. Cam cand e gata litrul de supa (desi ar putea absorbi si mai mult, depinde de cat de uscate-s celelalte ingrediente, un risotto cu legume va "bea" mai putin decat unul facut doar cu carne) e bine sa gustati sa vedeti cat e de fiert. Trebuie sa fie fiert dar foarte, doar usoooor crocant.

Acum e momentul sa inchideti focul, sa adaugati untul si parmezanul, sa amestecati pana la absorbirea acestora, si sa lasati preparatul sa se odihneasca macar 5 minute inainte de servire. Ideal 10 minute. De data asta noi l-am mancat cu busuioc verde, ce se vede in castron de doar decorul, restul a fost adaugat pe masura ce s-a mancat, am reusit sa chelim tufa din balcon cu distractia asta.

Cam asta fuse marea reteta de risotto. Fac destul de des fiindca vizigotii sunt mari amatori. Ei il mananca si incalzit a doua zis, eventual cu extra parmezan topit pe deasupra. Nu e la fel ca atunci cand e proaspat gatit, dar merge. 

Seara frumoasa, Boieri Dumneavoastra!