Probabil ca pentru toata lumea, cele mai pregnante amintiri legate de sarbatori sunt cele din copilarie. Cand eram de varsta Vizigotului, in 24 decembrie mergeam cu Mos Ajun prin satul bunicilor. Era o ocazie numa buna sa ne facem fleasca la picioare umbland prin zapada, sa ne usture mainile de frig, iar bunica-mea era mai mult decat bucuroasa sa ne stie ocupati cu ceva cat timp isi facea sarmale, cozonaci si altele cuvenite.
Asa ca ne punea de gat cate o traista de panza si p-aci ti-e drumul. Luam casele la rand, pe cat ne tineau puterile si, la fiecare, dupa ce intram frumos pe poarta, ne propteam zdravan in picioare si urlam cat ne tineau plamanii: Hai cu Buna dimineaaaaaaaaaaata la Mos-A-jun!
Primeam nuci, covrigi de Buzau (adusi special de la oras pt asta, in urma cu cateva zile), colacei facuti in casa si, pe la cate o casa de gospodar glumet, cate o ceapa, un usturoi, un morcov.... Mai rar primeam mere si muuuult mai rar dulciuri sau (minune mare) cate o portocala. Brad la tara nu prea aveam, dar aveam atat de multe alte distractii........
Ne intorceam acasa obositi morti, uzi fleasca - caci de cele mai multe ori era zapada sau, mai rau, erau noroaie - si pana seara incepeam sa tusim sau macar ne luptam cu o raguseala. Care trecea cu o cana de lapte cald si-o felie de cozonac. In casa mirosea a soba incinsa, a sarmale in cuptor, a caltabos fiert in zeama, si dogorea rau de tot caldura, sa creasca aluatul de cozonaci.
Pana in 31 cand asteptam plugusorul, ne potoleam. Stateam pe langa casa si exersam cum se trazneste cu biciul de piele, impletit pt asa ceva.
Chiar asa, Boieri Dumneavoastra, stiti a pocni din bice, a trage la buhai si a zice un plugusor traditional?
Am incercat sa ii povestesc Vizigotului ca ar putea merge pe la vecini cu Ajunul...s-a uitat ciudat la mine si s-a intors in camera lui, langa brad. Alte vremi, alte distractii :)
Spor la treaba, dragii mei, ma apuc cu harnicie de gatit pentru maine!
Sarbatori fericite!
Asa ca ne punea de gat cate o traista de panza si p-aci ti-e drumul. Luam casele la rand, pe cat ne tineau puterile si, la fiecare, dupa ce intram frumos pe poarta, ne propteam zdravan in picioare si urlam cat ne tineau plamanii: Hai cu Buna dimineaaaaaaaaaaata la Mos-A-jun!
Primeam nuci, covrigi de Buzau (adusi special de la oras pt asta, in urma cu cateva zile), colacei facuti in casa si, pe la cate o casa de gospodar glumet, cate o ceapa, un usturoi, un morcov.... Mai rar primeam mere si muuuult mai rar dulciuri sau (minune mare) cate o portocala. Brad la tara nu prea aveam, dar aveam atat de multe alte distractii........
Ne intorceam acasa obositi morti, uzi fleasca - caci de cele mai multe ori era zapada sau, mai rau, erau noroaie - si pana seara incepeam sa tusim sau macar ne luptam cu o raguseala. Care trecea cu o cana de lapte cald si-o felie de cozonac. In casa mirosea a soba incinsa, a sarmale in cuptor, a caltabos fiert in zeama, si dogorea rau de tot caldura, sa creasca aluatul de cozonaci.
Pana in 31 cand asteptam plugusorul, ne potoleam. Stateam pe langa casa si exersam cum se trazneste cu biciul de piele, impletit pt asa ceva.
Chiar asa, Boieri Dumneavoastra, stiti a pocni din bice, a trage la buhai si a zice un plugusor traditional?
Am incercat sa ii povestesc Vizigotului ca ar putea merge pe la vecini cu Ajunul...s-a uitat ciudat la mine si s-a intors in camera lui, langa brad. Alte vremi, alte distractii :)
Spor la treaba, dragii mei, ma apuc cu harnicie de gatit pentru maine!
Sarbatori fericite!
Craciun fericit alaturi de cei dragi!
RăspundețiȘtergere"Chiar asa, Boieri Dumneavoastra, stiti a pocni din bice, a trage la buhai si a zice un plugusor traditional?"
RăspundețiȘtergerecopil de bloc fiind, nu, niciodata nu mi-a iesit pocnitul din bici, desi erau destui boi pe langa care as fi putut, ma intelegi, exersa.
ce mica e lumea si ciudata, mama de la buzau, mama soacra, de la buzau, constantini si elene si la noi in casa (am citit mai in urma).
hai sa ai spor, eu aproape gatai treaba.