FIINDCA

Se spune ca foamea e cel mai bun bucatar. Da' pasiunea e cel mai bun condiment......

joi, 28 iunie 2012

Festivalul Fasolii :)

Azi am fasolit, Boieri Dumneavoastra! A, nu, nu de bunavoie! Nuuuuu....De nevoie, pai ce credeti? Vine ieri la mine fiul cu un zambet circular (asta daca nu avea urechile clar zambea de jur imprejur) si ochii sclipiciosi si-mi zice: Mamiii, stii ce-as manca? Niste coaste de porc!

.... imi sterg frumos transpiratia de canicula de pe frunte si ma uit mai bine la el. El era. Al meu era. Serios vorbea!

...si continua: Niste coaste de porc, stii, sa le musti asa, mmmmmm! Si stii cu ce-ar merge? Cu niste fasole!

Pe cuvantul meu ca-i ploua in gura si i se scurgeau ochii. Cine-l auzea, credea ca vede carne numa miercurea si primavara. Am dat sa ma fac ca ploua. Asi! Nu ploua sau, oricum, nu asa de tare. Pana la urma, dupa cum stiti de la pataniile anterioare, n-am avut cale de intors si am pus fasolea la inmuiat de aseara.

Azi, dupa micul dejun, ma pun si fierb fasolea, in timp ce rumegam in sinea mea planuri de gatitu ei, al fasolii. Dupa ce ma clarific (2 feluri de ciorba, iahnie si fasole batuta, ca ori e revelion, ori nu e), iau plodu la rost: hai la piata dupa coaste de porc si ce ne-o mai trebui.

Noooo, din mare mila lui se razgandeste: nu mai vrea coaste de porc, vrea doar fasolea, dar cu un carnat langa ea. Ma arunc asupra congelatorului care, dupa ceva pipaieli temeinice, marturiseste ca mai are o punga de carnati de Plescoi. Asa ca am amanat iesirea la piata pentru un moment ulterior, si anume cand am constatat ca nu mai am usturoi pt numita fasole batuta, si m-am pus pe gatit dupa cum urmeaza.

1. Supa de fasole cu bacon - adicatelea supa dulce rosie de fasole. Cand eram mica si stateam inca la tara, maica-mea, cand nu avea alta solutie, ma lasa cu o vecina a bunica-mii, Tzatza Lina. Multe amintiri am din vremea aia (inclusiv deviatia de sept de la boabele de fasole colorata de le-am bagat in nas si le-a mai scos doar spitalu orl intrunit in par), dar una dintre cele mai puternice este cum la inceputul verii, cand se faceau ardeii de copt, facea Tzatza Lina o supa de asta de fasole, rosie si dulce, cu sunca in ea, si o mancam, in bucatarioara de tara cu pamant pe jos, cu ardei copti - neaparat ardei capia rosii. Cand aud de ardei copti, nu ma pot gandi decat la ardeii aia, rosii si un pic arsi, intr-un sos destul de acru. Ce sa mai....madlena lui Proust era mic copil....

Sa revenim ..... uite cum ajunse Tzatza Lina, Dzeu s-o odihneasca, personaj de blog, ea care nici pana la oras nu se ducea singura de teama sa nu se piarda si sa moara printre straini, cand nu avea incotro si trebuia sa se duca o punea pe maica-mea sa ii scrie un bilet cu numele si adresa completa. Buletinul nu si-l lua cu ea de teama sa nu-l piarda.

Deci am zis ca revenim. Manata, deci, de planuri de razbunare, am trecut la fapte. 2 feluri de ciorba plus fasolea batuta. Cum am promis, pentru fasole iahnie il trimit la Dana.
Pentru supa de fasole am folosit asa:
- fasole fiarta - cam 3 pumni de boabe
- 2-3 linguri de ulei
- 2 cepe mici, tocate
- 2 segmente de praz, mici si ele, tocate
- 3-4 felii de bacon sau kaizer (recunosc ca nu stiu care e diferenta, chestia aia de are straturi de slanina si de carne cu sorici la unu din capete)
- jumate de ardei gras rosu tocat
- telina, cat mai era prin congelator, sa zic cam o cescuta de cafea, tocata
- morcov ar fi trebuit dar nu mai aveam, daca aveti puneti ca ce ciorba sau supa e aia fara de morcov
- 2 linguri bulion de ardei
- 4-5 linguri rosii pasate (proaspete sau, dupa caz, din borcan). Ale mele fusera de cele conservate cu busuioc, dar nu a stranutat supa.
- sare, piper
- 2-3 linguri de otet, dupa gust

De facut e simplu. A, trec peste etapa premergatoare care furnizeaza materie prima la tot ce povestesc eu si anume cu fiert fasolea: se pune la inmuiat peste noapte, se fierbe in 3 ture, fiecare de 20-30 minute, se scurge, se pune sare la ultima tura, etc etc etc.
Supa de ziceam e asa: se calesc ceapa+prazul+baconul in ulei, pudrate discret cu sare si piper, pana se inmoaie, apoi se adauga bulionul de ardei si rosiile pasate, dupa care se mai sfaraie o tura si se toarna apa calda pana se umple oala. Oala potrivita, de 2-3 kile. Pentru mai mult, cresteti cantitatile. Se mai adauga si boabele de fasole, telina si morcovul (care aveti, ca eu, cum ziceam, nu avusei). Se lasa la fiert aprox 30 minute, pana dispare spuma de la rosii si bulionul de ardei, se drege cu otetul si, daca se mai cere, sare si piper, si e gata.

Fi-miu a mancat cu ceapa zdrobita, cica e buna rau.

2. Primu fel fiind gata, am trecut la felu 2: Ciorba de fasole cu prune. Acrita cu prune, adica, ciorba acra de se mananca rece in caldura baraganului. Asta iar ii simpla:
- 2-3 pumni de fasole boabe fiarta
- 2 cepe tocata
- 2-3 segmente de praz, tocate si ele
- telina ca mai sus, cam o cescuta, tocata, tot din congelator
- morcov merge dar n-am avut
- cam o mana de prune sau corcoduse verzi (io aveam la congelator, na)
- 1 pahar de zeama de prune (ca nu fusera de ajuns de acre corcodusele)
- sare
- 1 legatura de leustean

De facut, asta ii si mai simpla: se pun la fiert, in 2-3 litri de apa, fasolea, ceapa, prazul, telina, morcovul si corcodusele, cam 30-35 minute. Dupa aceea se gusta de acru si se adauga zeama de prune pana la acreala dorita, se mai da cateva clocote bunicele, se drege de sare si se adauga leusteanul tocat.
Inca 2-3 clocote si e gata.


De vara, acra, miroase a leustean si merge cu ceapa. Ca altfel nu se califica. Fimiu a mancat la pranz supa si seara ciorba.

Pe langa astea, am facut si fasole batuta, dar de aia nu va mai zic, ca e deja prezentata, si daca as posta de cate ori fac fasolea aia ar fi tot un festival de leguminoase in blogul asta. Asa ca gata, atat am avut de povestit. Scuzati pozele dar orice ciorba arata cam la fel, asa ca acordati si Domniile Voastre o atentie sporita retetelor, nu imaginilor.

Seara frumoasa, Boieri Dumneavoastra!

vineri, 22 iunie 2012

Prajitura cu visine din gradina Bunicii

Azi rapid si pe fuga ca e cald si mi-e lene sa scriu. S-a intamplat cum mi se intampla mie de obicei...deschid frigideru, vad neste visine de la bunica, ma ia mila despre ele sa nu se strice, ma gandesc la un compot (buuun , acrisor, racoritor pe vipia de afara) dar intrebarea o pun prost: Ce vrei sa fac cu visinele de la ma-ta mare?
Raspunsul - ca telepatia mama fiu functioneaza  numa cand vrea ea - e altu decat compotu: Prajitura cu visine, mai intrebi?

Si de unde ma pregateam doar sa fierb apa cu zahar si s-arunc visinele in oala, pun-te Smarando si dezghioaca-le, bate la aluat si transpira la copt. Eh, lasa, ca a meritat, am primit nota 10 cu felicitari, zice plodu, ca io n-am gustat-o.
Asadar, super rapid, cum ziceam, aveti nevoie de 2 oua, 75 g iaurt, 75 ml lapte, 2 plicuri zahar vanilat, 150 g   zahar brun, 120 ml ulei, un praf de sare, le bateti bine cu mixerul, adaugati 300 g faina amestecata cu un plic de praf de copt, iar omogenizati bine, apoi in tava (teflonata!) unsa cu unt, o mana de visine deasupra.

Asa arata inainte de copt:


Am pus la cuptor, la foc mare, dar cu tava aia mare de cuptor plina cu apa dedesupt sa evitam uscarea si arderea aluatului, si a fost gata cam in 45 min, dar ma stiti, nu bag mana in foc pentru cuptorul nimanui, asa ca e pe incercatealea. Cand era gata, arata asa:


Fierastruita ca sa dau copilului sa incerce sa imi dea 10 cu felicitari, arata asa:



Gata. We racoros Boieri Dumneavoastra!

marți, 19 iunie 2012

Caldura mare, monsher!

Deci da, Boieri Dumneavoastra, e zapuseala la superlativ, aerul conditionat trage din greu si cam fara folos, n-am chef nici sa respir, cutiuta a intrat in vacanta. De fapt n-a intrat in vacanta, mai are, biata de ea, inca 2 zile de mers la scoala, dar n-am cu ce ma lauda, ca mai mult de niste paine unsa, ceva piept de pui si-o leguma nu inghesui in servetelele care, si ele, mai sunt doar 3 bucati, parca ar sti....

Asa ca asteptam cu disperare vacanta, tenisul, mersul la bunici, programul de voie (o ora in plus de somn dimineata haaaaa?), ne uitam cu jind la poze din Thassos si ne decidem greu, fi-miu m-a anuntat ca pana la ziua lui sa nu-i mai dau ciorba calda, doar rece si anume de buruieni.....ce sa mai povestesc, o delasare totala.

Asa ca n-am cu ce ma lauda, am facut duminica supa de rosii cu pastai, dovlecei si alte legume umplute, tocanita de vita cu bere neagra si ceva paste cu sos din carnea tocata ramasa de la legumele umplute (sa dea gaia in ele daca nimeresc vreodata umplutura cate de umplut legume am sau vitavercea...).....dar n-am avut energie nici sa le pozez si, ati ghicit, nici sa vi le povestesc. Va ziceam doar, asa, sa nu credeti ca stau chiar geaba...da nici cine stie ce ispravi culinare nu fac din cauza de caldura si de umblat Teleleeu Tanase ca ne tinem de aniversari si serbari si daca nici in seara asta copilu' meu nu doarme la 9 jumate cred ca maine imi da si 2 palme cand l-oi trezi. A nu se intelege gresit, nu l-a impiedicat nimeni sa se culce devreme, dar n-a vazut nimeni plod sa lase distractia si sa se duca la somn la ora la care trebe, da?

Asa ca nu pot decat sa va urez zile racoroase, timp de stat la umbra si rabdare sa vina vacanta sau sa treaca vara, care s-o intampla mai intai.

Zi frumoasa,Boieri Dumneavoastra!


miercuri, 13 iunie 2012

Miercuri Cutiuta

Ai zice ca, din momentul in care a venit vara si se lumineaza mai devreme, energia matinala e la cote mai inalte si pregateala de dimineata pentru scoala se desfasoara in conditii mai bune, iar procesul e mai rapid...aiurea...tragem la somn, si eu si Vizigotimea sa, de nu se poate. Azi molima somnului s-a intins si la telefonul meu care peste noapte a facutu nani, s-a inchis, si pas de te mai trezeste, Smarando......Asa ca, nici o surpriza azi, cutiuta a fost tot pe fuga, sarmana, ca avuseram de invatat si la engleza....Caci eu am invatat copilul ca daca repeti o tura seara si mai repeti o tura dimineata se fixeaza cunostintele asa ca vreau, nu vreau, miercuri dimineata repetam la engleza.....

Deeeci, cutiuta de azi a avut asa: felii de bagheta unse cu crema de branza, felii de piept de pui facut la cuptor pe sare si felii de masline negre. Alaturi o salatica din felii de capsuni cu zahar brun si frunze de menta. Beneficiarul a cerut busuioc dar chelisem deja busuiocul din balcon pentru salata de aseara asa ca menta aveam, menta a primit. Inca un pachetele de biscuiti cu cereale si fructe de la Bel Vita Start si gata. (probabil ca se va satura doar cu cornul din program, dar sper ca macar salata de capsuni s-o manance....).

Zi frumoasa, Boieri Dumneavoastra!


marți, 12 iunie 2012

Cutiuta de marti - 12.06.2012

Azi iarasi mai expeditiva cutiuta, ca avem multi oameni dragi de sarbatorit in zodia astora de umbla cate 2 by default si azi dimineata in loc sa fac arta culinara la pachetel, eu faceam vintage packaging la cafeluta. Aaa? Ce frumos am zis-o? (asta ca sa n-o spun pe sleau ca m-am trezit in ultima clipa ca n-am hartie de ambalat cadouri si a trebuit sa improvizez din ce era prin casa.....insa una peste alta mi-s mandra de ce-a iesit....nu, nu v-arat poze).

Asadar, albastrimea sa, Cutiuta de Vizigot, a primit azi asa: un sandvis din paine alba unsa cu crema de branza, felii de babic afumat si multisor macris verde proaspat, curatat de nervuri. Alaturi, o salatica din boabe de porumb si fasii subiri subtirele din acelasi macris proaspat, sa-i dea acreala porumbului, si un pic de sare si piper. Doar un pic. Tare mi-s curioasa cum va aprecia Vizigotul combinatia. In plus, 2 bomboane de ciocolata si un pachetel de biscuiti Bel Vita Start, de cei cu cereale si cirese confiate (cred....).

Asta a fost, sticla de apa, ura si la scoala!

Zi cu spor la treaba va doresc, Boieri Dumneavoastra!

luni, 11 iunie 2012

Cutiuta de luni - 11.06.2012

Neata Boieri!

Cutiuta de azi, rapid si simplu: felii de paine neagra facuta in casa, unse cu crema de branza, fasii de piept de pui gatit pe sare, felii de ardei capia rosu.
Alaturi un ursulet Barni cu ciocolata si o cutiuta cu salata de ananas cu menta verde. Gata!

Zi frumoasa!

vineri, 8 iunie 2012

Pui cu ardei in sos picant de bere si miere

Cutiuta le cam chiuleste, stiu...de fapt nu le chiuleste, ea, cutiuta, a mers la scoala, numai ca pregatita de alti apartinatori (recte Vizigoteasca Bunica) asa ca n-am fost acolo - pana azi - nu ma laud cu ce-au facut. Azi dimineata a fost simplissima si banala - branza, babic, macris, menta, in paine - asa ca nici de azi nu ma laud. Dar vine ea saptamana viitoare......

Am a ma lauda, insa, cu ce-am gatit sambata trecuta, seara (cred....). Reteta de chef de chef (chef adica chef bucatar, ca-n franceza, nu chef de chef adica paranghelie, ca-n camin....fara golanii, da?). Asadar, sa revenim: reteta de chef de chef, adaptata de cheful din mine, care nu indrazneste a servi colegilor de apartament sos dulce fara nuante picante (ca asa era reteta originala). Ca stiu ce-am la usa. Adica dincoace de usa, in casa cu mine.

Cum ziceam, am gasit prin revista GoodFood reteta lu' Shefu' Passarelli (fie-mi iertata franceza, pe care o stiu, dar nu poci s-o sufar, de-aci nainte ne-am lamurit: chefu bucatar se scrie Shef, si gata! sa n-avem vorbe, e tocana mea, io toc cum vreau in ea :) reteta lu'Shefu' Passarelli era cu sos dulce, un sos dulce de miere si bere, scazut la jumate. La prima incercare, preparata strict dupa reteta, le-a placut "foarte mult, e deosebita", dar au pus sare si piper cu lingura si mai aveau nitel si lingeau boia. Asa ca am adaptat. Si-a iesit Pui cu ardei in sos picant de bere si miere. Adica rolul principal in sos nu-l mai au berea si mierea ci picanteala, adica, ati ghicit, boiaua.
Ce va povestesc eu aici au fost cam 3 portii, cu indulgenta 4, asa ca adaptati cantitatile in functie de scopul si durata vizitei. Garnitura (orez cu curry) a fost strict imprivizata pe moment, puteti garnisi cu ce doriti Domniile Voastre sau nu mai garnisiti deloc. Dupa caz.
- 1 piept de pui taiat fasiute
- 2-3 ardei grasi, preferabil de culori diferite, taiati fasii
- 1 bere blonda - de care aveti, da sa nu fie fara alcool ca nu cred ca e acelasi gust
- 2-3 lingurite de miere (se cere de salcam, dar puneti ori de care aveti)
- 2 lingurite de boia iute sau cat credeti ca rezista. Mesenii, nu boiaua.
- 1 lingurita cu varf de rozmarin - am observat ca daca e de cel macinat fin e si mai frumos gustul final, dar si mirosul pe parcurs
- 4-5 catei de usturoi tocati fin
- o galgaitura bunicica de otet balsamic, dar de cel colorat sa fie
- sare si piper
- 1 lingura de unt pentru prajit
Pentru Garnitura:
- 1 punga de orez de cela de se fierbe in punga - dar puteti folosi de care aveti, eu doar va zic ce-am facut eu
- sare pentru fiert
- frunze de ceapa verde pentru ornat
- 2-3 lingurite de curry pentru colorat orezul.

Acuma sa ne clarificam, prin curry se pot intelege multe. In cazul de fata e vorba de praful ala de-i zice curry, e de fapt un amestec de condimente si se gaseste la pliculete.

Treaba-i simpla (cand nu-i simpla in oala cu tocana?). Mai intai purcedeti la efectuat sosul. Puneti berea, mierea, rozmarinul, otetul balsamic si usturoiul intr-o craticioara, o aduceti la fiert potolit si-o fierbeti pana scade cam un sfert. Atunci puneti si boiau si mai fierbeti pana ajunge la jumate din cat era initial. Atentie ca are sacaitoarea tendinta de a da in foc si cand se intampla asta, ajunge pe aragaz fix bunaciunea din sos, adica rozmarinul, boiaua si usturoiul, ceea ce va cam dezechilibra si gustul si bucatarul, ca nu mai stii cat a ramas ca sa stii cat sa adaugi. No, si in timp ce se fierbe acest sos, puneti la fiert apa pentru orez.

Cand fierbe ea, apa de orez, puneti orezul - dureaza de regula 10 min pana se fierbe - si va dedicati puiului. Incingeti untul in tigaie si puneti puiul. Il lasati strict doar cat sa se albeasca, nu sa se rumeneasca. Cand e albit, turnati sosul, dati focul mai mare, si continuati sa amestecati. Cand sosul incepe sa se caramelizeze  si sa miroasa, intre noi fiind vorba, demential, puneti ardeii. Si-acu vine smecheria: ca preparatul sa-si mentina o aroma proaspata, care pune in valoare aroma dulce-iute, ce-ti ploua in gura, a sosului, trebuie sa ii tineti strict 3-4 minute pe foc. Sa miroasa, efectiv, pe deasupra mirosului de sos, a ardei proaspat taiat, mirosul fiind doar o idee incalzit. Cam asa arata minunea inainte sa-i sting focul. Din pacate n-am avut parte de un foc suficient de iute, sa se caramelizeze frumos sosul, insa gustul a suplinit defectele de aspect.


De-acuma ar tre sa fie gata si orezul. Il scurgeti de apa, turnati cele lingurite de curry peste el, si amestecati cu fereala, dar perseverenta, astfel incat sa se coloreze frumos toate boabele. Tocati ceapa astfel incat sa ramana inele verzi. Pentru pus pe farfurie, asezati in fundul unui bol mic - sau ceasca - cateva inele de ceapa, umpleti bolul - sau ceasca - cu orez, si-l rasturnati pe farfurie. Na-veti cum sa dati gres.


Langa iglu-urile de orez, puneti din puiul cu ardei. In poza urmatoare se vede de ce uneori n-am poze la retete, rugasem famelia sa pozeze premparatele (acum e momentul cand trebuie sa ma mandresc corespunzator cu calitatea mizanplasului din poze care nu mi se datoreaza mie ci sotului) si n-aveau rabdare sa termin de pus in farfurie.



Si, la final, o poza de detaliu. Evident ca nu e o farfurie plina si gata de servit, da-mi place cum se vede orezul.


Cam asta a fost cina noastra. La final, in ciuda garniturii, sosul a fost adunat cu paine. Mie mi s-a parut cam prea picant dar Vizigotul s-a declarat satisfacut.

We frumos, Boieri Dumneavoastra! 

duminică, 3 iunie 2012

Frigarui de pui cu legume la cuptor

Asta se intamplara intr-o seara dintr-o zi in care eu si Teiu am stat acasa cu diverse viroze. Dezghetasem o punguta de piept de pui (de ala dezosat, dezpielitat) si o punga de carnati proaspeti (de aia ne-afumati, ne-uscati). Ma uitam urat la pungile astea in drum prin bucatarie si nu-mi sugerau nimic. Daaaaar, cum ocazional am rezultate bune under pressure, cand am simtit ca s-apropie ora de masa, m-a lovit si inspiratia.
Pieptul de pui insipid s-a infratit cu carnatii in Frigarui de pui cu carnati iar ca garnitura am improvizat niste legume coapte la cuptor. 




Pentru frigarui de pui cu carnati aveti nevoie, cum ziceam, de piept de pui, taiat cubulete si carnati. Eu pentru 5 betze am folosit jumate de piept de pui si vreo 30 cm dintr-un carnat, taiat segmente de 2 cm. Le-am facut simplu: o bucata pui, o bucata carnat, iar pui, iar carnat....carnatii fiind proaspeti aveau sa condimenteze, in procesul frigerii, si puiul.

Pentru garnitura, legume coapte la cuptor, avem asa:
- 5-6 morcovi tineri, lunguieti si subtirei, cu vreo 5-10 cm din frunze
- 10-15 cartofi noi cat nuca de mari, spalati bine
- 5-6 cepe verzi, mai intremate, cu un pic de capatana daca se poate
- sare, piper
- ulei de masline
- cimbru uscat

Succesiunea e de fapt invers: mai intai  curatati-spalati-pregatiti-fasonati legumele. Masurati o foaie de hartie de copt cat tava de cuptor, o udati, o stoarceti un pic, si-o puneti in tava. Asezati legumele in tava, pe hartie, cat mai artistic cu putinta. Ungeti-le cu ulei de masline, presarati sare, piper si cimbru, hatzanati tava bine de tot, mai ungeti si mai presarati daca se mai cere si-o dati la cuptor, in partea de jos, cu focul ala din tavanul cuptorului, focul de grill.

Intre timp, crosetati la frigarui. Mare arta nu e, pur si simplu infigeti bucati de pui si de carnati, alternativ, in betele de frigaruie. Le puneti la cuptor, pe gratar, cam in zona de mijloc, deasupra legumelor, cam 20 minute, si le intoarcet periodic. Nu uitati ca, de cate ori aveti ocazia, sa hatzanatzi tava cu legume. Si nu mai uitati - cum am facut eu - sa udati betele nainte de mizanplas. Sa nu se arda. Cum am patit eu. :)

Pe scurt, legumele au nevoie cam de o ora, frigaruile cam de 20 minute, pe incercate. In succesiunea operatiilor de mai sus, asigurati ambii timpi de coacere. Si cat stau si frigaruile in cuptor, aveti vreme de ceva ordine prin bucatarie.

Mie mi-au placut in mod deosebit legumele, in special cepele, care se coc foarte dulci in felul asta. Morcovii par a se deshidrata un pic dar astfel nu fac decat sa-si intensifice gustul. Astfel, frigaruile vin sa completeze peisajul, si nu invers, ca de regula friptura e vedeta si garnitura doar o pune in valoare. Carnea este - drept sa spun - un pic cam uscata, asa ca daca aveti pe stoc ceva sosuri, bagati la inainteare. Eu mai aveam sos de menta facut ca la friptura de v-o povestii mai deunazi, maioneza cu usturoi si ketch-up (asa se scrie?) facut de bunica de az'vara. Bune bune!

Asta fuse, Boieri Dumneavoastra! Incercati legumele astfel facute la cuptor, in diferite combinatii. Sigur o sa gasiti ceva pe plac!




sâmbătă, 2 iunie 2012

Muschiulet de porc cu sos condimentat de smantana

Cum ma laudam mai ieri, la cina de aseara mi se pusese pata inspiratiei sa gatesc porc. Dar mai departe de atat n-a trecut ea, inspiratia. Ce fel, cum, in ce combinatie....pas de a-mi veni vro idee. Insa, cum am spus intotdeauna, speranta moare ultima. Asta daca nu cumva o prind eu mai nainte si-i rup picioarele......

Asa ca am cumparat de la macelarie un muschiuletz de porc si mi-am imaginat ca, totusi, n-are sa ma lase inspiratia chiar acuma.... Cand l-am cumparat, eram cu Vizigotul, care s-a gasit atunci sa intrebe daca e bun. La ultima achizitie de muschiulet de vita l-am chemat in bucatarie sa-i arat ce muschiulet frumos si fraged avem asa ca dragu de el a retinut ca mai intai ne extaziem inainte carnii, dupa aia o gatim si o mancam.... asa ca a descumpanit-o maxim pe vanzatoarea de la macelarie cand a dorit sa constate personal daca e bun el, muschiuletul .....

Pana am ajuns acasa si-a venit vremea cinei, ma cam lamurisem: am facut muschiulet de porc in sos condimentat de smantana. Ultra simplu, ultra rapid si, cu modestie mentionez, destul de gustos. Ca s-a mancat tot. Tot-tot!

Pentru 3 portii de mancai seriosi am folosit dupa cum urmeaza:
- 1 muschiulet de porc
- 4 linguri ulei de masline
- 1 pahar bere blonda
- 4-5 cepe (ceapa alba, uscata adica, nu verde)
- 6-7 fire usturoi verde (mai zdravan sa fie)
- sare
- piper alb
- 1 lingurita oregano uscat
- 1 lingurita busuioc uscat (p-ala verde il pastrez pt delicii supreme, cum ar fi salata caprese, ce credeti?)
- aproximativ 200 gr iaurt simplu - acuma reteta e cu smantana dar din motive de colesterolul unora, nu spun care, eu am inlocuit smantana cu iaurt simplu. Cum am mai zis, un iaurt care se preface foarte bine ca e smantana este iaurtul natural de la Campina. Nu se mazareaza, nu se branzeste, e un pic mai acrisor decat smantana dar nu ne deranjeaza foarte tare. Deci: aproximativ 200 gr de iaurt natural de la Campina. Dar merge orice smantana sau iaurt natural simplu obisnuieste boierul sa foloseasca
- 1 galbenus de ou
- 1-2 lingurite de zeama de lamaie

Primul pas in efectuarea preparatului a fost sa feliez muschiuletul si sa chem copilul sa constate, prin palpare discreta cu un singur degetel, ca am achizitionat carne frumoasa, frageda si de calitate. A confirmat acest aspect asa ca m-am simtit libera sa ma dezlantui intr-u gatirea bunatatilor....

Asa ca muschiuletul, feliat in felii de aprox 2 cm, a aterizat in micu' tuciu' .... ei da, sunt fan al acestor tuciuri din fonta smaltuita, asa ca, parafrazand, stiti Domniile Voastre pe cine, cu Domnu' Tiramisu si Domnu'Tarta cu lamaie, asa o sa va stresez si eu cu micu' tuciu' si marele tuciu'  de acum incolo. Daca mi-s dragi si fac papa bun, ce sa fac?

Revenim: uleiul de masline se incinge in tigaie (in filmul de fata e vorba de micu'tuciu') si se pun feliile de muschiulet. Se lasa la sfarait, ele scot zeama, trece zeama, iar sfaraie, se adauga berea, se lasa la nabusit, cu urechea ciulita. Tot cu urechea la panda bateti iaurtul cu galbenusul de ou si zeama de lamaie. Galbenus pentru ca face sosul mai cremos, zeama de lamaie fiindca mentine sosul cremos, nu-l lasa sa se inchege si, nu in ultimul rand, il face acrisor si pune in valoare condimentele dar taie din grasimea carnii.

Intre timp, tocati ceapa si usturoiul. Cand iar sfaraie, le adaugati pe astea, amestecati, pudrati cu sare si piper alb macinat, iar amestecati, si adaugati condimentele, adica oregano si busuioc. Le lasati pe foc, amestecand continuu, doar pana cand miroase foarte discret a condimente coapte, fara a se fi prins de fundul vasului. 



Atunci reduceti focul la minim, turnati amestecul de iaurt si mai lasati pe foc, din momentul in care a revenit la bulbucit de fierbere, cam 10 minute, amestecand cam tot timpul. Dupa care e gata. 

Acuma...teoretic...minunea asta ar merge cu niste paste. Practic....noi am mancat cu paine proaspata si un pahar de vin rosu alaturi. Sosul e cremos, dar si acrisor, carnea nu e prea grasa, iar combinatia usturoi verde cu oregano si busuioc se impaca tare bine cu sosul alb. Bineinteles, condimentele pot fi schimbate in acord cu preferintele familiei, inspiratia bucatarului si disponibilul din dulap. E o chestiune rapida si usor de adaptat, incercati si n-o sa va para rau. 

Seara frumoasa, Boieri Dumneavoastra! 

LinkWithin

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...