Cutiuta le cam chiuleste, stiu...de fapt nu le chiuleste, ea, cutiuta, a mers la scoala, numai ca pregatita de alti apartinatori (recte Vizigoteasca Bunica) asa ca n-am fost acolo - pana azi - nu ma laud cu ce-au facut. Azi dimineata a fost simplissima si banala - branza, babic, macris, menta, in paine - asa ca nici de azi nu ma laud. Dar vine ea saptamana viitoare......
Am a ma lauda, insa, cu ce-am gatit sambata trecuta, seara (cred....). Reteta de chef de chef (chef adica chef bucatar, ca-n franceza, nu chef de chef adica paranghelie, ca-n camin....fara golanii, da?). Asadar, sa revenim: reteta de chef de chef, adaptata de cheful din mine, care nu indrazneste a servi colegilor de apartament sos dulce fara nuante picante (ca asa era reteta originala). Ca stiu ce-am la usa. Adica dincoace de usa, in casa cu mine.
Cum ziceam, am gasit prin revista GoodFood reteta lu' Shefu' Passarelli (fie-mi iertata franceza, pe care o stiu, dar nu poci s-o sufar, de-aci nainte ne-am lamurit: chefu bucatar se scrie Shef, si gata! sa n-avem vorbe, e tocana mea, io toc cum vreau in ea :) reteta lu'Shefu' Passarelli era cu sos dulce, un sos dulce de miere si bere, scazut la jumate. La prima incercare, preparata strict dupa reteta, le-a placut "foarte mult, e deosebita", dar au pus sare si piper cu lingura si mai aveau nitel si lingeau boia. Asa ca am adaptat. Si-a iesit Pui cu ardei in sos picant de bere si miere. Adica rolul principal in sos nu-l mai au berea si mierea ci picanteala, adica, ati ghicit, boiaua.
Ce va povestesc eu aici au fost cam 3 portii, cu indulgenta 4, asa ca adaptati cantitatile in functie de scopul si durata vizitei. Garnitura (orez cu curry) a fost strict imprivizata pe moment, puteti garnisi cu ce doriti Domniile Voastre sau nu mai garnisiti deloc. Dupa caz.
- 1 piept de pui taiat fasiute
- 2-3 ardei grasi, preferabil de culori diferite, taiati fasii
- 1 bere blonda - de care aveti, da sa nu fie fara alcool ca nu cred ca e acelasi gust
- 2-3 lingurite de miere (se cere de salcam, dar puneti ori de care aveti)
- 2 lingurite de boia iute sau cat credeti ca rezista. Mesenii, nu boiaua.
- 1 lingurita cu varf de rozmarin - am observat ca daca e de cel macinat fin e si mai frumos gustul final, dar si mirosul pe parcurs
- 4-5 catei de usturoi tocati fin
- o galgaitura bunicica de otet balsamic, dar de cel colorat sa fie
- sare si piper
- 1 lingura de unt pentru prajit
Pentru Garnitura:
- 1 punga de orez de cela de se fierbe in punga - dar puteti folosi de care aveti, eu doar va zic ce-am facut eu
- sare pentru fiert
- frunze de ceapa verde pentru ornat
- 2-3 lingurite de curry pentru colorat orezul.
Acuma sa ne clarificam, prin curry se pot intelege multe. In cazul de fata e vorba de praful ala de-i zice curry, e de fapt un amestec de condimente si se gaseste la pliculete.
Treaba-i simpla (cand nu-i simpla in oala cu tocana?). Mai intai purcedeti la efectuat sosul. Puneti berea, mierea, rozmarinul, otetul balsamic si usturoiul intr-o craticioara, o aduceti la fiert potolit si-o fierbeti pana scade cam un sfert. Atunci puneti si boiau si mai fierbeti pana ajunge la jumate din cat era initial. Atentie ca are sacaitoarea tendinta de a da in foc si cand se intampla asta, ajunge pe aragaz fix bunaciunea din sos, adica rozmarinul, boiaua si usturoiul, ceea ce va cam dezechilibra si gustul si bucatarul, ca nu mai stii cat a ramas ca sa stii cat sa adaugi. No, si in timp ce se fierbe acest sos, puneti la fiert apa pentru orez.
Cand fierbe ea, apa de orez, puneti orezul - dureaza de regula 10 min pana se fierbe - si va dedicati puiului. Incingeti untul in tigaie si puneti puiul. Il lasati strict doar cat sa se albeasca, nu sa se rumeneasca. Cand e albit, turnati sosul, dati focul mai mare, si continuati sa amestecati. Cand sosul incepe sa se caramelizeze si sa miroasa, intre noi fiind vorba, demential, puneti ardeii. Si-acu vine smecheria: ca preparatul sa-si mentina o aroma proaspata, care pune in valoare aroma dulce-iute, ce-ti ploua in gura, a sosului, trebuie sa ii tineti strict 3-4 minute pe foc. Sa miroasa, efectiv, pe deasupra mirosului de sos, a ardei proaspat taiat, mirosul fiind doar o idee incalzit. Cam asa arata minunea inainte sa-i sting focul. Din pacate n-am avut parte de un foc suficient de iute, sa se caramelizeze frumos sosul, insa gustul a suplinit defectele de aspect.
De-acuma ar tre sa fie gata si orezul. Il scurgeti de apa, turnati cele lingurite de curry peste el, si amestecati cu fereala, dar perseverenta, astfel incat sa se coloreze frumos toate boabele. Tocati ceapa astfel incat sa ramana inele verzi. Pentru pus pe farfurie, asezati in fundul unui bol mic - sau ceasca - cateva inele de ceapa, umpleti bolul - sau ceasca - cu orez, si-l rasturnati pe farfurie. Na-veti cum sa dati gres.
Langa iglu-urile de orez, puneti din puiul cu ardei. In poza urmatoare se vede de ce uneori n-am poze la retete, rugasem famelia sa pozeze premparatele (acum e momentul cand trebuie sa ma mandresc corespunzator cu calitatea mizanplasului din poze care nu mi se datoreaza mie ci sotului) si n-aveau rabdare sa termin de pus in farfurie.
Si, la final, o poza de detaliu. Evident ca nu e o farfurie plina si gata de servit, da-mi place cum se vede orezul.
Cam asta a fost cina noastra. La final, in ciuda garniturii, sosul a fost adunat cu paine. Mie mi s-a parut cam prea picant dar Vizigotul s-a declarat satisfacut.
We frumos, Boieri Dumneavoastra!
Am a ma lauda, insa, cu ce-am gatit sambata trecuta, seara (cred....). Reteta de chef de chef (chef adica chef bucatar, ca-n franceza, nu chef de chef adica paranghelie, ca-n camin....fara golanii, da?). Asadar, sa revenim: reteta de chef de chef, adaptata de cheful din mine, care nu indrazneste a servi colegilor de apartament sos dulce fara nuante picante (ca asa era reteta originala). Ca stiu ce-am la usa. Adica dincoace de usa, in casa cu mine.
Cum ziceam, am gasit prin revista GoodFood reteta lu' Shefu' Passarelli (fie-mi iertata franceza, pe care o stiu, dar nu poci s-o sufar, de-aci nainte ne-am lamurit: chefu bucatar se scrie Shef, si gata! sa n-avem vorbe, e tocana mea, io toc cum vreau in ea :) reteta lu'Shefu' Passarelli era cu sos dulce, un sos dulce de miere si bere, scazut la jumate. La prima incercare, preparata strict dupa reteta, le-a placut "foarte mult, e deosebita", dar au pus sare si piper cu lingura si mai aveau nitel si lingeau boia. Asa ca am adaptat. Si-a iesit Pui cu ardei in sos picant de bere si miere. Adica rolul principal in sos nu-l mai au berea si mierea ci picanteala, adica, ati ghicit, boiaua.
Ce va povestesc eu aici au fost cam 3 portii, cu indulgenta 4, asa ca adaptati cantitatile in functie de scopul si durata vizitei. Garnitura (orez cu curry) a fost strict imprivizata pe moment, puteti garnisi cu ce doriti Domniile Voastre sau nu mai garnisiti deloc. Dupa caz.
- 1 piept de pui taiat fasiute
- 2-3 ardei grasi, preferabil de culori diferite, taiati fasii
- 1 bere blonda - de care aveti, da sa nu fie fara alcool ca nu cred ca e acelasi gust
- 2-3 lingurite de miere (se cere de salcam, dar puneti ori de care aveti)
- 2 lingurite de boia iute sau cat credeti ca rezista. Mesenii, nu boiaua.
- 1 lingurita cu varf de rozmarin - am observat ca daca e de cel macinat fin e si mai frumos gustul final, dar si mirosul pe parcurs
- 4-5 catei de usturoi tocati fin
- o galgaitura bunicica de otet balsamic, dar de cel colorat sa fie
- sare si piper
- 1 lingura de unt pentru prajit
Pentru Garnitura:
- 1 punga de orez de cela de se fierbe in punga - dar puteti folosi de care aveti, eu doar va zic ce-am facut eu
- sare pentru fiert
- frunze de ceapa verde pentru ornat
- 2-3 lingurite de curry pentru colorat orezul.
Acuma sa ne clarificam, prin curry se pot intelege multe. In cazul de fata e vorba de praful ala de-i zice curry, e de fapt un amestec de condimente si se gaseste la pliculete.
Treaba-i simpla (cand nu-i simpla in oala cu tocana?). Mai intai purcedeti la efectuat sosul. Puneti berea, mierea, rozmarinul, otetul balsamic si usturoiul intr-o craticioara, o aduceti la fiert potolit si-o fierbeti pana scade cam un sfert. Atunci puneti si boiau si mai fierbeti pana ajunge la jumate din cat era initial. Atentie ca are sacaitoarea tendinta de a da in foc si cand se intampla asta, ajunge pe aragaz fix bunaciunea din sos, adica rozmarinul, boiaua si usturoiul, ceea ce va cam dezechilibra si gustul si bucatarul, ca nu mai stii cat a ramas ca sa stii cat sa adaugi. No, si in timp ce se fierbe acest sos, puneti la fiert apa pentru orez.
Cand fierbe ea, apa de orez, puneti orezul - dureaza de regula 10 min pana se fierbe - si va dedicati puiului. Incingeti untul in tigaie si puneti puiul. Il lasati strict doar cat sa se albeasca, nu sa se rumeneasca. Cand e albit, turnati sosul, dati focul mai mare, si continuati sa amestecati. Cand sosul incepe sa se caramelizeze si sa miroasa, intre noi fiind vorba, demential, puneti ardeii. Si-acu vine smecheria: ca preparatul sa-si mentina o aroma proaspata, care pune in valoare aroma dulce-iute, ce-ti ploua in gura, a sosului, trebuie sa ii tineti strict 3-4 minute pe foc. Sa miroasa, efectiv, pe deasupra mirosului de sos, a ardei proaspat taiat, mirosul fiind doar o idee incalzit. Cam asa arata minunea inainte sa-i sting focul. Din pacate n-am avut parte de un foc suficient de iute, sa se caramelizeze frumos sosul, insa gustul a suplinit defectele de aspect.
De-acuma ar tre sa fie gata si orezul. Il scurgeti de apa, turnati cele lingurite de curry peste el, si amestecati cu fereala, dar perseverenta, astfel incat sa se coloreze frumos toate boabele. Tocati ceapa astfel incat sa ramana inele verzi. Pentru pus pe farfurie, asezati in fundul unui bol mic - sau ceasca - cateva inele de ceapa, umpleti bolul - sau ceasca - cu orez, si-l rasturnati pe farfurie. Na-veti cum sa dati gres.
Langa iglu-urile de orez, puneti din puiul cu ardei. In poza urmatoare se vede de ce uneori n-am poze la retete, rugasem famelia sa pozeze premparatele (acum e momentul cand trebuie sa ma mandresc corespunzator cu calitatea mizanplasului din poze care nu mi se datoreaza mie ci sotului) si n-aveau rabdare sa termin de pus in farfurie.
Si, la final, o poza de detaliu. Evident ca nu e o farfurie plina si gata de servit, da-mi place cum se vede orezul.
Cam asta a fost cina noastra. La final, in ciuda garniturii, sosul a fost adunat cu paine. Mie mi s-a parut cam prea picant dar Vizigotul s-a declarat satisfacut.
We frumos, Boieri Dumneavoastra!
Daca e picant ne place...si oricum ,reteta e buna, voi dori sa o incerc candva.Numai sa ajunga la rand. :)
RăspundețiȘtergereE cat de picanta vrei tu sa fie. Eu gatesc asta de cele mai multe ori in serile in care nu am idei si ma ia foamea mesenilor mai pe nepregatite.
RăspundețiȘtergereWe frumos in continuare!
zece doi zece, proba, proba, fanul se usca mai bine pe soba.
RăspundețiȘtergereetet bai ca a mers. scuze de dubla, deci miere si bere, retinut. chiar misto ti-a iesit orezul.
RăspundețiȘtergere