Nu-s foarte lamurita ce e aia stilul fusion in bucatarie, intotdeauna mi-am imaginat ca e vorba de un amestec de stiluri, traditii si metode, cum ar fi de ex sarmalele cu sos de soia si pulpa de avocado, pe langa clasicul amestec de carne tocata ...ngdaaa, ce exemplu am dat....Insa ce-am facut eu azi, de nervi, stress, agitatie si, nu in ultimul rand, nevoia de a hrani famelia, cred ca se numeste fusion. Caci ce intalneala mai grozava si cosmopolita, pe aceeasi masa (ok, masa de familie, intr-o mica bucatarie) decat placinta cu praz, Boieri Dumneavoastra, si Banana Cake, Ladies and Gentlemans!
Cum ziceam mai devreme, vacanta noastra de 1 Mai s-a terminat mai repede fin'ca Vizigotimea Sa a facut, a desfacut, a combinat si-a imbinat si s-a descurcat: o raceala care se anunta doar enervanta prin cantitatea de muci si anume pana la brau, s-a transformat, cu concursul primaverii, pufului de plop si caldurii, intr-o bronsita cam alergica si haraita. Nu ne putem numi, nici eu nici tac-su, genul petrecareti. Cred ca putem numara pe degetele de la o mana de cate ori ne-am luat avant sa respectam traditia si sa facem chef in deplasare de 1 mai. Anul asta, insa, a fost prima oara de cand aliniem formatie de 3, ca ne pusesem in cap sa vedem marea de sarbatoarea muncii. Eh, asa cum, probabil, Boierii detinatori de copii stiu prea bine, n-a fost dom'ne sa fie. Iti vine sa crezi ca, uneori, minunile astea mici o fac special de sarbatori, fie ele legale, religioase, sau neconstitutionale.
No, asta fuse, asta e, ne dixtram la domiciliu. Asa ca azi, intre micul dejun si vizita la doctor, am efectuat o supa crema de pui cu legume - nu v-o mai povestesc, ca e povestita, si e facuta in fix acelasi stil de lenes ca-n povestirea respectiva.
In rest, ma intrebam si ma socoteam ce sa fac felul 2. Avand eu 4 ciocanele de pui gata fierte ramase de la numita supa, imi fugea gandul la o budinca de paste cu pui, dar suna prea dietetic. Asa ca in momentul in care am deschis frigiderul si-am vazut ale doua cutii cu praz, mi-am suportat cu stoicism momentul de geniu si am grait: fac placinta cu praz!
Ingredientele fusera dupa cum urmeaza:
- juma de kg de praz, preferabil doar partea alba
- o ceasca de ulei de masline
- 4-5 oua
- 2 cesti de lapte
- 1 ceasca de faina
- marar tocat cam 3 legaturi
- carnea de la 4 ciocanele de pui fierte, dezosata si maruntita
- branzeturi rase, cam 250 grame (ideal ar fi fost sa folosesc feta, n-am avut si am pus jumate cascaval sarat si jumate telemea).
- sare si piper, dupa gust si caz
- unt pentru uns tava
- oregano (sau alte verdeturi proaspete) pentru ornat
Acu sa ne intelegem: cand zic ceasca ma refer la ceea ce in retetele de limba engleza este numit "cup". Am un set de masuri pentru bucatarie, din plastic, cu 1 cup, juma de cup, o patrime de cup, etc.... Deci aceasta "cup" e undeva intre ceasca de cafea mica si cana de ceai mare. De ex in cazul fainii (sau fainei? e vorba de faina, oricum), cup-ul este cam 130 grame. In retetele ne-pretentioase, puteti lua ca referinta o cana de marime medie, si o folositi pt masurat toate ingredientele care se masoara la cana-ceasca-cup. Ceea ce vreau sa spun, ca m-am alungat aiurea de la subiect, este sa nu va intimidati prea tare de strictetea masuratorilor care la mine, pe langa ca e sublima, lipseste cu desavarsire, si e orientativa.
Sa revenim la olteneasca mea cu praz, de sorginte greceasca si improvizatie romaneasca. Caci am uitat sa va zic ca am cetit o astfel de reteta intr-o carte de retete grecesti de mi-am adus-o azi vara din Zante, dar pe care mi-a fost lene s-o scot la interval, asa ca e cam improvizata reteta.
Deci sa trecem la poveste (ca pana acu staturam .... ): prazul se taie felii de 4-5 mm grosime si se inabusa in uleiul de masline, la foc potrivit, cam 10 minute, pana se inmoaie si se coloreaza un pic, si degaja mirosul acela dulce si facator de foame la meseni.
Intr-un castron mare se bat ouale, se adauga laptele, faina, mararul, carnea de pui si branza rasa si se omogenizeaza frumusel. Se adauga si prazul, sarea si piperul, si iar se omogenizeaza.
Se pune amestecul intr-o tava unsa cu unt (eu am folosit tava de yena) si se coace la foc potrivit 45-50 minute, pana e auriu spre maro pe fund si auriu spre mor-de-pofta deasupra.
Se scoate, se lasa sa se racoreasca, se taie felii, se orneaza cu oregano verde si se serveste. E buna calda, dar e si mai buna rece.
Amu...rezovasem si felul 2, dar ce ma fac de desert. Mi s-a pus pata pe niste banane de adastau prin cosul de fructe si atat le-o fost: Banana cake. Altfel spus, o prajitura cu consistenta undeva intre briose si pandispan, ce poate fi coapta si-n cosuletele de briose si-n tava normala, si-n forma de coronita la dry cooker. Care noua ne place foarte tare fiindca are un gust aromat, nu foarte dulce, cumva neutru, de merge de minune la sfarsitul mesei si cu o ceasca de lapte, si cu un ceai, si cu un vin, fie el alb sau rosu, si picurat cu un digestiv, pentru cunoscatori, si glazurat cu ciocolata daca chiar nu va mai saturati de dulce :)). Numa cu bere nu merge, dar cine bea bere la sfarsitul mesei, si mai vrea si desert asortat???? eeeeee......
Sa revenim:
- 3 banane
- 250 g faina
- 150 gr zahar, preferabil brun
- 1 ou maricel
- 100 ml lapte
- 100 ml iaurt simplu
- 75 ml ulei
- 1 plic praf de copt
- un praf de sare
- unt pentru uns tava
Se amesteca ingredientele uscate (faina, zaharul si praful de copt). Separat se bate oul cu laptele si iaurtul, se adauga uleiul si miezul de la banane, bine maruntit (ok, cat de bine se poate, de raman bucatele mai mari nu va fi decat spre deliciul gustatorilor). Se unesc apoi ingredientele uscate cu amestecul de ou-lapte-ulei-banane-iaurt. Se amesteca doar cat prafurile sa fie umezite, nu mai mult, chiar daca mai raman mici si finute cocoloase. Nu va exercitati talentul pe amestecat ca nu e util, daca se omogenizeaza prea bine aluatul iese cumva gumilastic si nu foarte fraged.
Se pune in tava unsa cu unt (cel mai bun rezultat l-am obtinut in tava de teflon unsa bine) si se coace la foc mediu cam 45 minute. E gata cand s-a rumenit frumos, pe margini s-a desprins de tava, si scobitoarea iese cu fata curata.
Eu am copt-o in tigaia dry cooker. Imi place tare cum arata dupa ce s-a taiat o bucata, parca e gaura cheii....
Cand e gata, scoateti pe un gratar si lasati sa se raceasca. Dupa aceea dati iama. Ca nu se stie daca mai apucati vreo bucata.
Baietii au fost multumiti. Tati a imbogatit si infrumusetat prajitura cu o lingura de gem de coacaze. Degustibus......
E buna rau, pe cuvantul meu, si eu nu-s cine stie ce innebunita dupa prajituri cu fructe.
Asta fuse gatitul meu pe ziua de azi. Praz si banane. Fusion, bre! Pofta mare!
Cum ziceam mai devreme, vacanta noastra de 1 Mai s-a terminat mai repede fin'ca Vizigotimea Sa a facut, a desfacut, a combinat si-a imbinat si s-a descurcat: o raceala care se anunta doar enervanta prin cantitatea de muci si anume pana la brau, s-a transformat, cu concursul primaverii, pufului de plop si caldurii, intr-o bronsita cam alergica si haraita. Nu ne putem numi, nici eu nici tac-su, genul petrecareti. Cred ca putem numara pe degetele de la o mana de cate ori ne-am luat avant sa respectam traditia si sa facem chef in deplasare de 1 mai. Anul asta, insa, a fost prima oara de cand aliniem formatie de 3, ca ne pusesem in cap sa vedem marea de sarbatoarea muncii. Eh, asa cum, probabil, Boierii detinatori de copii stiu prea bine, n-a fost dom'ne sa fie. Iti vine sa crezi ca, uneori, minunile astea mici o fac special de sarbatori, fie ele legale, religioase, sau neconstitutionale.
No, asta fuse, asta e, ne dixtram la domiciliu. Asa ca azi, intre micul dejun si vizita la doctor, am efectuat o supa crema de pui cu legume - nu v-o mai povestesc, ca e povestita, si e facuta in fix acelasi stil de lenes ca-n povestirea respectiva.
In rest, ma intrebam si ma socoteam ce sa fac felul 2. Avand eu 4 ciocanele de pui gata fierte ramase de la numita supa, imi fugea gandul la o budinca de paste cu pui, dar suna prea dietetic. Asa ca in momentul in care am deschis frigiderul si-am vazut ale doua cutii cu praz, mi-am suportat cu stoicism momentul de geniu si am grait: fac placinta cu praz!
Ingredientele fusera dupa cum urmeaza:
- juma de kg de praz, preferabil doar partea alba
- o ceasca de ulei de masline
- 4-5 oua
- 2 cesti de lapte
- 1 ceasca de faina
- marar tocat cam 3 legaturi
- carnea de la 4 ciocanele de pui fierte, dezosata si maruntita
- branzeturi rase, cam 250 grame (ideal ar fi fost sa folosesc feta, n-am avut si am pus jumate cascaval sarat si jumate telemea).
- sare si piper, dupa gust si caz
- unt pentru uns tava
- oregano (sau alte verdeturi proaspete) pentru ornat
Acu sa ne intelegem: cand zic ceasca ma refer la ceea ce in retetele de limba engleza este numit "cup". Am un set de masuri pentru bucatarie, din plastic, cu 1 cup, juma de cup, o patrime de cup, etc.... Deci aceasta "cup" e undeva intre ceasca de cafea mica si cana de ceai mare. De ex in cazul fainii (sau fainei? e vorba de faina, oricum), cup-ul este cam 130 grame. In retetele ne-pretentioase, puteti lua ca referinta o cana de marime medie, si o folositi pt masurat toate ingredientele care se masoara la cana-ceasca-cup. Ceea ce vreau sa spun, ca m-am alungat aiurea de la subiect, este sa nu va intimidati prea tare de strictetea masuratorilor care la mine, pe langa ca e sublima, lipseste cu desavarsire, si e orientativa.
Sa revenim la olteneasca mea cu praz, de sorginte greceasca si improvizatie romaneasca. Caci am uitat sa va zic ca am cetit o astfel de reteta intr-o carte de retete grecesti de mi-am adus-o azi vara din Zante, dar pe care mi-a fost lene s-o scot la interval, asa ca e cam improvizata reteta.
Deci sa trecem la poveste (ca pana acu staturam .... ): prazul se taie felii de 4-5 mm grosime si se inabusa in uleiul de masline, la foc potrivit, cam 10 minute, pana se inmoaie si se coloreaza un pic, si degaja mirosul acela dulce si facator de foame la meseni.
Intr-un castron mare se bat ouale, se adauga laptele, faina, mararul, carnea de pui si branza rasa si se omogenizeaza frumusel. Se adauga si prazul, sarea si piperul, si iar se omogenizeaza.
Se pune amestecul intr-o tava unsa cu unt (eu am folosit tava de yena) si se coace la foc potrivit 45-50 minute, pana e auriu spre maro pe fund si auriu spre mor-de-pofta deasupra.
Se scoate, se lasa sa se racoreasca, se taie felii, se orneaza cu oregano verde si se serveste. E buna calda, dar e si mai buna rece.
Amu...rezovasem si felul 2, dar ce ma fac de desert. Mi s-a pus pata pe niste banane de adastau prin cosul de fructe si atat le-o fost: Banana cake. Altfel spus, o prajitura cu consistenta undeva intre briose si pandispan, ce poate fi coapta si-n cosuletele de briose si-n tava normala, si-n forma de coronita la dry cooker. Care noua ne place foarte tare fiindca are un gust aromat, nu foarte dulce, cumva neutru, de merge de minune la sfarsitul mesei si cu o ceasca de lapte, si cu un ceai, si cu un vin, fie el alb sau rosu, si picurat cu un digestiv, pentru cunoscatori, si glazurat cu ciocolata daca chiar nu va mai saturati de dulce :)). Numa cu bere nu merge, dar cine bea bere la sfarsitul mesei, si mai vrea si desert asortat???? eeeeee......
Sa revenim:
- 3 banane
- 250 g faina
- 150 gr zahar, preferabil brun
- 1 ou maricel
- 100 ml lapte
- 100 ml iaurt simplu
- 75 ml ulei
- 1 plic praf de copt
- un praf de sare
- unt pentru uns tava
Se amesteca ingredientele uscate (faina, zaharul si praful de copt). Separat se bate oul cu laptele si iaurtul, se adauga uleiul si miezul de la banane, bine maruntit (ok, cat de bine se poate, de raman bucatele mai mari nu va fi decat spre deliciul gustatorilor). Se unesc apoi ingredientele uscate cu amestecul de ou-lapte-ulei-banane-iaurt. Se amesteca doar cat prafurile sa fie umezite, nu mai mult, chiar daca mai raman mici si finute cocoloase. Nu va exercitati talentul pe amestecat ca nu e util, daca se omogenizeaza prea bine aluatul iese cumva gumilastic si nu foarte fraged.
Se pune in tava unsa cu unt (cel mai bun rezultat l-am obtinut in tava de teflon unsa bine) si se coace la foc mediu cam 45 minute. E gata cand s-a rumenit frumos, pe margini s-a desprins de tava, si scobitoarea iese cu fata curata.
Eu am copt-o in tigaia dry cooker. Imi place tare cum arata dupa ce s-a taiat o bucata, parca e gaura cheii....
Cand e gata, scoateti pe un gratar si lasati sa se raceasca. Dupa aceea dati iama. Ca nu se stie daca mai apucati vreo bucata.
Baietii au fost multumiti. Tati a imbogatit si infrumusetat prajitura cu o lingura de gem de coacaze. Degustibus......
E buna rau, pe cuvantul meu, si eu nu-s cine stie ce innebunita dupa prajituri cu fructe.
Asta fuse gatitul meu pe ziua de azi. Praz si banane. Fusion, bre! Pofta mare!
Parca numai tu ai fost la doctor cu copilu'...si noi :( i s-a umflat gatul ca spatarul scaunului, puroi cu sacosa, dat antibiotic, stat in casa...mancare facut ieri ca azi am fost la dentist si dupa ce mi-a umblat in gura mai bine de-o ora, numa' chef de hranit alte guri n-am avut...no' bine!
RăspundețiȘtergereCe-ai facut tu aici e bun si gustos.Fusion cica e treaba aia din doua chestii care se imbina intr-o singura reteta. Cum tu nu ai facut Banana's cake cu praz, deci treaba-i oabla :P puuup
Of...Multa sanatate piticului si rabdare parintilor. Noi (bat in lemn, vorba aia) ne-am tot tinut departe de antibiotice in ultima vreme, insa dupa cum se vede are alte talente.
ȘtergereNah, deci nu e fusion. No, ca banana n-as fi combinat-o cu prazu in tigaie ca dormeam in scara blocului, istia doi gurmanzi nu-s asa plimbati prin lume.
1 Mai frumos iti doresc. Noi ne plimbam tusea la Muzeul Antipa.
Ador felul in care povestesti!!!
RăspundețiȘtergereMultumesc frumos Fab, te mai astept.
ȘtergereVacanta placuta in continuare!
Bai, esti culmea culmilor. Unu la mana, nu mai scapam de raceala, canci vacanta de 1 mai, zacut. Doi la gamba, numai praz am visat azi noapte si tu vii cu asta :)
RăspundețiȘtergereNu e prea fusion ca aia e asa, un fel de ceva "jmeker" si la moda, ma rog, asta e o discutie aparte, ca unii il ridica la rang de arta si altii il fac praf pe fusionu' vietii.
Dar ma duc sa iau praz, ce oi face cu el, nu stiu, dar am zis :D
ps: de mult vreau sa vad Antipa renovat, sa ne zici cum e. Va tzuk vecinico.
E clar, 1 Mai trebe sarbatorit prin munca, ce atata chef de distractie.
ȘtergereIntereseant la Antipa, rabdare ca acusi povestesc.
Tihna si racoare!