Anul asta am fost la mare in Grecia. Zakynthos. O insula micuta (dupa criteriile noastre de .... continentali ), cam cat un judet de-al nostru.
Am plecat cu un zbor charter, am trecut de emotiile bagajelor, niciodata nu mi le cantaresc acasa, si la aeroport ma intreb cat am sa platesc in plus fiindca nu-s organizata si iau toate fleacurile cu mine....ei bine, desi plecam la mare cu copilul dupa noi, n-am atins nici pe departe limita maxim impusa.... Am ajuns in Zante (pe drum am aflat ca asta e numele de alint al insulei, Zante) in jurul pranzului. Caldura sufocanta si soarele orbitor ne-au socat inca din prima clipa. Drumul fff scurt din aeroport pana la autocarele care asigurau transferul spre hoteluri, cu omul de la agentie strigand dupa noi nu foarte elegant ca "nu mergeti pe unde trebuie, autocarele noastre-s in partea cealalta" m-a dus cu gandul la niste refugiati.....
Drumul pana la hotel - Mediteranean Beach Resort - a fost scurtut iar hotelul, asa cum ma asigurase dna de la agentia care ne-a vandut biletele, era foarte aproape de plaja. Pe usa de la intrarea in hotel, 5 stele. Noi il cumparasem ca fiind de 4. Dupa ce ne-am cazat intr-un apartament cu 2 dormitoare (suprize suprize, noi cerusem camera cu pat suplimentar pentru copil), am admirat privelistea din balconul ce dadea nu spre mare ci spre drumul de acces din statiune, ne-am apucat sa desfacem bagajele. La o examinare mai atenta, hotelul era de 3 stele plus. Foarte curat, camerele spatioase, baia la fel, nimic de reprosat dar....3 stele plus, nu 5 ca pe usa nici 4 ca la agentie.
Punem costumele de baie pe noi, alcatuim la repezeala geanta de plaja si plecam in recunoastere..... De pe tareasa barului cu piscina erau max 10 m pana in apa. Puteam sta lejer in sezlongul de pe terasa barului si supraveghea odrasla balacitoare in apa pana la glezne. F convenabil! Comandam beri si sucuri si-o salata greceasca si lenevim la soare. Pardon, la umbra, unsi bine cu crema factor 50. Soarele, anul acesta, ca si in ultimii 2-3 ani, e aprig.
La cina am facut cunostinta cu restaurantul hotelului - aveam demipensiune - unde am constatat cu surprindere ca trebuie sa platim apa si, bineinteles, orice alta bautura am fi comandat. Chipurile asa-i la demipensiune - nu zic ba, nu stiam - din pacate noi intelesesem altfel....Enfin, trecem detaliul la rubrica "nu merita sa-mi stric vacanta" si ne vedem de ale noastre.
Seara am petrecut-o in Laganas. Multi tineri englezi - aveam sa aflam peste cateva zile de la ghid ca Zante este o destinatie consacrata pentru tinerii englezi. In insula, dealtfel, englezii au investit mult, pentru englezi. Acest lucru se vede si in restaurante - la orice comanzi primesti chips-ii, cartofii aia pai congelati care mie imi "plac" in mod deosebit si odata cu tacamurile chelnerul ti-aduce si sticlele de ketch-up, brown sauce si mayo..... Despre asta aveam sa ma prind mai tarziu, la o crashma de pe plaja am vazut in meniu ca multe chestii au mayo si, cu mintea aiurea, am intrebat-o pe chelnerita ce sos e ala mayo......s-a uitat ciudat si mi-a explicat ca e, desigur, maioneza.... :) Am facut cunostinta cu bucataria traditionala greceasca la o taverna dintr-un sat din apropiere dar....sa nu anticipam.....
Criza, atat de celebra pentru toata lumea, se vedea prea putin in Zante. Erau unele restaurante si hoteluri parasite (adica inchise si usor prafuite, nu erau chiar ruine) si, credeam eu in acea prima zi, erau cladiri neterminate, cu fierul beton iesind din acoperisul parterului asteptand, probabil, cladirea etajului afectat de criza......Iarasi realitatea era diferita de aparente: ni s-a spus ca este o metoda de diminuare a impozitelor, cladirea nu e terminata deci nu poate fi impozitata. Interesanta moda, nu? Erau si baruri deschise dar goale si curate ca un muzeu, unde nu intra mai nimeni, erau si baruri aglomerate pline cu tineri pusi pe distractie, in fata carora erai supus unor invitatii asidue de a servi ceva, orice, si daca nu azi poate maine, poimaine.....anytime Sir!
Prima noapte a fost destul de cald, insa am tinut aerul conditionat pornit si ne-am descurcat.
Ziua a doua - mic dejun, pregatire de plaja, baie, plaja, balaceala....cand soarele a devenit de nesuportat, am facut cate un dush si-am plecat sa luam masa de pranz. Dupa indelungi discutii cu domnisoara de la receptie - a carei engleza era la fel de buna ca si greaca noastra - ne decidem: El Greco, o taverna din Aghios Sostis. O crashma micuta, cu scaune si mese din lemn simplu vopsite in albastru, asezate in curtea acoperita cu pietris alb-varos, sub o bolta de vita de vie. Pe canapelele din lemn ca la nuntile si pomenile noastre, presuri in dungi.
In curte, ca peste tot in insula, leandri cat casa - aspect ce m-a impresionat in mod deosebit. In jur - maslini. Eram, de fapt, intr-o livada de maslini - dar adevarul este ca toata insula este o imensa livada de maslini. Cand am coborat din taxi ne-a intampinat in poarta Dionisos, un urias barbos si burtos - patronul, inteleseram noi - care ne-a urat bun venit si ne-a intrebat de unde suntem. Ne-a asigurat ca ne primeste in taverna lui ca in casa lui si ca suntem oaspeti dragi. Chiar asa ne-am si simtit. Sub umbrarul din lemn si bolta de vita de vie chiar si caldura infernala era mai domoala iar cicadele, care asurzesc cu cantecul lor, ascunse in maslini, se auzeau, parca mai discret.
Am fost serviti de fiica patronului, iar sotia lui era bucatarul tavernei. Am mancat o salata de fasole boabe cu ceapa si condimente - din partea casei. Stifado cu carne de vita - pe care doamna care ne servea l-a descris atat de savuros ca ne ploua in gura cu mult inainte de a fi serviti - carne de vita, cu ceapa, rosii si condimente, coapta in cuptor pana se inmoaie si se fragezeste .... o minune. Branza feta cu rosii, pe gratar, botezata cu mult ulei de masline - Vizigotul s-a saturat cu uleiul de masline si painea de casa. Caracatita la gratar. Baclava (sau sarailie? zau ca nu stiu .... ) si cataif. Pepene verde de la gheata. Fresh de portocale pentru copil, vin rosu de casa pentru noi. Servit racorit, in pahare scunde, fara pretentii.
Ne-am desprins cu greu din taverna aceea si am ajuns la hotel cu burtile pline si moleseala in oase. Fiindca eram in concediu de odihna am tras un pui de somn (de pranz, chipurile) de vreo 3 ore si ne-am trezit tocmai la timp sa mai facem baie si plaja cam o ora, pe seara, inainte de cina. Apa - ca uitam sa va spun - era clara si foarte calda, cu nisip fin si o adancime ce nu trecea de un stat de om pana hat la vreo 70 de metri in larg. Sa te tot balacesti!
Seara, dupa cina, iarasi plimbare prin Laganas. In recunoastere. Orasul era plin de zgomotul barurilor, misunatul turistilor - cum ziceam, preponderent tineri - mirosul de leandri in floare si de mancare gatita. Oriunde te intorceai era cineva dornic sa te invite in barul lui unde oferta de mancare si bautura era unica. Baietii au jucat un air hokey intr-o locatie cu jocuri....noua pasiune a Vizigotului, anul trecut a fost biliardul, anul asta e air-cum ii zice.......L-am avertizat ca masa de air-hokey nu cumpar, sa fie clar!
Am incheiat ziua cu o plimbare pe plaja pana la hotelul nostru - luna era aproape plina si, lucind deasupra marii oferea un spectacol minunat - si am incercat sa mergem la culcare mai devreme fiindca a doua zi ne astepta o prima excursie cu autocarul prin insula.
-va urma-
Am plecat cu un zbor charter, am trecut de emotiile bagajelor, niciodata nu mi le cantaresc acasa, si la aeroport ma intreb cat am sa platesc in plus fiindca nu-s organizata si iau toate fleacurile cu mine....ei bine, desi plecam la mare cu copilul dupa noi, n-am atins nici pe departe limita maxim impusa.... Am ajuns in Zante (pe drum am aflat ca asta e numele de alint al insulei, Zante) in jurul pranzului. Caldura sufocanta si soarele orbitor ne-au socat inca din prima clipa. Drumul fff scurt din aeroport pana la autocarele care asigurau transferul spre hoteluri, cu omul de la agentie strigand dupa noi nu foarte elegant ca "nu mergeti pe unde trebuie, autocarele noastre-s in partea cealalta" m-a dus cu gandul la niste refugiati.....
Drumul pana la hotel - Mediteranean Beach Resort - a fost scurtut iar hotelul, asa cum ma asigurase dna de la agentia care ne-a vandut biletele, era foarte aproape de plaja. Pe usa de la intrarea in hotel, 5 stele. Noi il cumparasem ca fiind de 4. Dupa ce ne-am cazat intr-un apartament cu 2 dormitoare (suprize suprize, noi cerusem camera cu pat suplimentar pentru copil), am admirat privelistea din balconul ce dadea nu spre mare ci spre drumul de acces din statiune, ne-am apucat sa desfacem bagajele. La o examinare mai atenta, hotelul era de 3 stele plus. Foarte curat, camerele spatioase, baia la fel, nimic de reprosat dar....3 stele plus, nu 5 ca pe usa nici 4 ca la agentie.
Punem costumele de baie pe noi, alcatuim la repezeala geanta de plaja si plecam in recunoastere..... De pe tareasa barului cu piscina erau max 10 m pana in apa. Puteam sta lejer in sezlongul de pe terasa barului si supraveghea odrasla balacitoare in apa pana la glezne. F convenabil! Comandam beri si sucuri si-o salata greceasca si lenevim la soare. Pardon, la umbra, unsi bine cu crema factor 50. Soarele, anul acesta, ca si in ultimii 2-3 ani, e aprig.
La cina am facut cunostinta cu restaurantul hotelului - aveam demipensiune - unde am constatat cu surprindere ca trebuie sa platim apa si, bineinteles, orice alta bautura am fi comandat. Chipurile asa-i la demipensiune - nu zic ba, nu stiam - din pacate noi intelesesem altfel....Enfin, trecem detaliul la rubrica "nu merita sa-mi stric vacanta" si ne vedem de ale noastre.
Seara am petrecut-o in Laganas. Multi tineri englezi - aveam sa aflam peste cateva zile de la ghid ca Zante este o destinatie consacrata pentru tinerii englezi. In insula, dealtfel, englezii au investit mult, pentru englezi. Acest lucru se vede si in restaurante - la orice comanzi primesti chips-ii, cartofii aia pai congelati care mie imi "plac" in mod deosebit si odata cu tacamurile chelnerul ti-aduce si sticlele de ketch-up, brown sauce si mayo..... Despre asta aveam sa ma prind mai tarziu, la o crashma de pe plaja am vazut in meniu ca multe chestii au mayo si, cu mintea aiurea, am intrebat-o pe chelnerita ce sos e ala mayo......s-a uitat ciudat si mi-a explicat ca e, desigur, maioneza.... :) Am facut cunostinta cu bucataria traditionala greceasca la o taverna dintr-un sat din apropiere dar....sa nu anticipam.....
Criza, atat de celebra pentru toata lumea, se vedea prea putin in Zante. Erau unele restaurante si hoteluri parasite (adica inchise si usor prafuite, nu erau chiar ruine) si, credeam eu in acea prima zi, erau cladiri neterminate, cu fierul beton iesind din acoperisul parterului asteptand, probabil, cladirea etajului afectat de criza......Iarasi realitatea era diferita de aparente: ni s-a spus ca este o metoda de diminuare a impozitelor, cladirea nu e terminata deci nu poate fi impozitata. Interesanta moda, nu? Erau si baruri deschise dar goale si curate ca un muzeu, unde nu intra mai nimeni, erau si baruri aglomerate pline cu tineri pusi pe distractie, in fata carora erai supus unor invitatii asidue de a servi ceva, orice, si daca nu azi poate maine, poimaine.....anytime Sir!
Prima noapte a fost destul de cald, insa am tinut aerul conditionat pornit si ne-am descurcat.
Ziua a doua - mic dejun, pregatire de plaja, baie, plaja, balaceala....cand soarele a devenit de nesuportat, am facut cate un dush si-am plecat sa luam masa de pranz. Dupa indelungi discutii cu domnisoara de la receptie - a carei engleza era la fel de buna ca si greaca noastra - ne decidem: El Greco, o taverna din Aghios Sostis. O crashma micuta, cu scaune si mese din lemn simplu vopsite in albastru, asezate in curtea acoperita cu pietris alb-varos, sub o bolta de vita de vie. Pe canapelele din lemn ca la nuntile si pomenile noastre, presuri in dungi.
In curte, ca peste tot in insula, leandri cat casa - aspect ce m-a impresionat in mod deosebit. In jur - maslini. Eram, de fapt, intr-o livada de maslini - dar adevarul este ca toata insula este o imensa livada de maslini. Cand am coborat din taxi ne-a intampinat in poarta Dionisos, un urias barbos si burtos - patronul, inteleseram noi - care ne-a urat bun venit si ne-a intrebat de unde suntem. Ne-a asigurat ca ne primeste in taverna lui ca in casa lui si ca suntem oaspeti dragi. Chiar asa ne-am si simtit. Sub umbrarul din lemn si bolta de vita de vie chiar si caldura infernala era mai domoala iar cicadele, care asurzesc cu cantecul lor, ascunse in maslini, se auzeau, parca mai discret.
Am fost serviti de fiica patronului, iar sotia lui era bucatarul tavernei. Am mancat o salata de fasole boabe cu ceapa si condimente - din partea casei. Stifado cu carne de vita - pe care doamna care ne servea l-a descris atat de savuros ca ne ploua in gura cu mult inainte de a fi serviti - carne de vita, cu ceapa, rosii si condimente, coapta in cuptor pana se inmoaie si se fragezeste .... o minune. Branza feta cu rosii, pe gratar, botezata cu mult ulei de masline - Vizigotul s-a saturat cu uleiul de masline si painea de casa. Caracatita la gratar. Baclava (sau sarailie? zau ca nu stiu .... ) si cataif. Pepene verde de la gheata. Fresh de portocale pentru copil, vin rosu de casa pentru noi. Servit racorit, in pahare scunde, fara pretentii.
Ne-am desprins cu greu din taverna aceea si am ajuns la hotel cu burtile pline si moleseala in oase. Fiindca eram in concediu de odihna am tras un pui de somn (de pranz, chipurile) de vreo 3 ore si ne-am trezit tocmai la timp sa mai facem baie si plaja cam o ora, pe seara, inainte de cina. Apa - ca uitam sa va spun - era clara si foarte calda, cu nisip fin si o adancime ce nu trecea de un stat de om pana hat la vreo 70 de metri in larg. Sa te tot balacesti!
Seara, dupa cina, iarasi plimbare prin Laganas. In recunoastere. Orasul era plin de zgomotul barurilor, misunatul turistilor - cum ziceam, preponderent tineri - mirosul de leandri in floare si de mancare gatita. Oriunde te intorceai era cineva dornic sa te invite in barul lui unde oferta de mancare si bautura era unica. Baietii au jucat un air hokey intr-o locatie cu jocuri....noua pasiune a Vizigotului, anul trecut a fost biliardul, anul asta e air-cum ii zice.......L-am avertizat ca masa de air-hokey nu cumpar, sa fie clar!
Am incheiat ziua cu o plimbare pe plaja pana la hotelul nostru - luna era aproape plina si, lucind deasupra marii oferea un spectacol minunat - si am incercat sa mergem la culcare mai devreme fiindca a doua zi ne astepta o prima excursie cu autocarul prin insula.
-va urma-
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu