Tocana de miel cu cartofi

Nu ca m-as lua dupa vremea de afara, insa e clar, uitandu-te in calendar, ca vine toamna. Ceea ce nu mi-e clar, Boieri Dumneavoastra, e unde a fugit vacanta. Nu stiu cum facuram, c-a trecut in zbor. Ceea ce nu-i un lucru chiar asa rau. Fuse, fuse, si se duse, iar acuma vine toamna cu mere, pere, in panere, gutui, amarui, cu puf.....care puf, care panere, ca vremea verii fu cam vitrega si nu stiu cat de bogate au sa fie panerele....

In fine, ceea ce voiam sa povestesc este ca ne-am adunat de pe drumuri si ne-am re-intrat (sau incercam s-o facem), in programul obisnuit. Cum am venit aseara tarziu de pe coclauri, azi dimineata m=am exercitat in bucatarie: ciorba de cartofi cu carnati de Plescoi, o gasiti la sectiunea de ciorbe, iar felul 2, ca pofteam demult la o mancare de cartofi, am facut o tocana de carne de miel cu cartofi. Fin'ca fiul poftea la miel, initial imi bantuiau gandurile dupa o tocanita irlandeza. Dupa aia mi-am adus aminte ca n-am mai facut demult mancare de cartofi, am insfacat cartea de bucate grecesti (adusa mai an din Zakynthos) si m-am pus pe studiat. Asa ca tocana mea e de inspiratie greceasca, dar nu ma deranjez sa va zic cum se cheama la ea in patrie, ca oricum am modificat-o, asa ca e cu totul altceva.....Dar sa va povestesc.
Am avut asa:
- carne de miel taiata bucati cat o imbucatura (eu am avut muschiuletii aia de pe spate) cam 2 pumni de carne bucati, sa zicem
- 5-6 cartofi cam cat un ou, daca-s mai mari ii taiati in doua
- 2 cepe mici
- 2-3 segmente de praz la 20 cm bucata, doar partea alba
- 1 rosie maricica (cam cat pumnul)
- o lingurita de cimbru
- sare si piper dupa gust
- patrunjel verde pt ornat la servire
- 2-3 linguri ulei de masline
- apa calda

De facut, se face simplu: ceapa si prazul se toaca marunt si se soteaza in uleiul de masline pana devin translucide. Se pune si carnea si se mai soteaza 10-15 min, pana se aureste, amestecand continuu sa nu se prinda de fundul ceaunului. Ca uitai sa va spun, eu am facut minunea asta in ceaunul de fonta.

Dupa aceea se adauga sarea, piperul, rosia data pe razatoare (fara piele) si o ceasca de apa calda. Se lasa la fiert cam o ora, la foc mic. Daca scade prea tare, se mai adauga apa calda. Dupa o ora, se pun in ceaun si cartofii, precum si lingurita de cimbru, si se mai lasa la foc mic jumate de ora sau pana se patrund bine cartofii, fara a se sfarama.

Se mananca fierbinte (ca doar e miel) cu patrunjel verde presarat deasupra. Poza mea nu e cine stie ce, ca tot cu lumina naturala ies cele mai bune (ceea ce io n-aveam) si e prea multa zeama in farfurie, caci asa s-a solicitat: sa fie cu sos mult si bun sa-l adun cu paine, da, Mami?
Poti sa refuzi asa ceva?
L-a adunat cu paine si mi-a dat nota maxima: Voila! .... Nu stiu de-am mai povestit, insa, cand era mai mic, a auzit un bucatar exclamand Voila! in extaz in fata unei mancari si i-a ramas in cap ca asta e de fapt un calificativ....asa ca cele mai cele mancaruri mi le califica suprem cu Voila....

Deci asta e tocana clasa Voila. Luati de incercati!

Seara frumoasa, Boieri Dumneavoastra! S-aveti aer curat si racoare!