Auzi, ma interpeleaza sotul la telefon azi dimineata, in negresa aia cu karob de roscove ai pus zahar?
Luata pe nepregatite, mi-am pierdut sirul gandurilor ..... de cand il intereseaza pe el ce pun in prajituri? Ii explic ce si cum am pus, il asigur ca nu-i creste pana la cer glicemia si-mi vad de ale mele.
Suna iar telefonul: da' reteta e urcata undeva?
Ngdaaaa....pe blog, dar vezi ca asta de care ma intrebi tu e o combinatie intre prima si a doua varianta de negresa, ca prima e aia clasica, a doua e cu fulgi de secara si afine, dar asta de o mancasi ultima data e fara cacao, cu karob, juma din cantitatea de zahar, fara fulgi si afine dar cu gem asortat fara zahar.....tacere....tacere iritata.....Auzi domne? Da' tu cautare n-ai pe blog? E clar ca-l bagasem in ceata si se pierduse in detalii. Zic ba da, am, cauta, vezi tu ce-o gasi.
Da' Norvegiana? Aia cum era? (facusem o prajitura norvegiana duminica seara, pe care am copt-o intr-o tava prea mica si a iesit prajitura prea inalta, de nu se tinea la taiat, asa ca dupa prima imbucatura m-a anuntat ca pe aia o ia el in delegatie, sa fac alta "ca lumea" la copii).
A, pai norvegiana e simpla, stai sa ti-o zic. Nuuuuuuuuu, nu-mi zici nimic, sa le urci sa am de unde sa le iau, ai inteles? Trebuie urcate!
Pe bune????
Aceste minunate conversatii s-au petrecut in timp ce el era la birou iar eu acasa trimisesem copila cu bunicii in parc si savuram, ati ghicit, linistea. Bine, o savuram in timp ce dadeam cu mopul si faceam ordine, dar e treaba mea cum inteleg sa savurez orice.
Asa ca iacata-ma-s, Boieri Dumneavoastra, cu reteta de prajitura norvegiana. Care zau ca e mega ultra super simpla, ar putea fi retinuta chiar si din instructiuni date la telefon. Da' domnu' meu nuuuuu, ca tre scrisa. L-o fi apucat dorinta sa se laude cu blogul sotiei, mai stii?
... sa revenim. Reteta am primit-o de la o prietena draga, care a luat-o de pe net, numai ca nu stiu sursa. Mentionez, asadar, ca reteta nu-mi apartine, nu m-am inspirat dintr-o sursa directa, asa ca recunosc din start meritul incontestabil al oricui a gatit, pozat, povestit si detaliat aceasta reteta inaintea mea. Pozele imi apartin, "calitatea" lor ma da de gol :)).
Si-acu sa dovedesc afirmatiile:
Se amesteca 2 cani din fiecare de:
lapte, mere rase, fulgi de ovaz
cu
o cana de fructe uscate (eu am pus stafide+merisoare+goji)
si cu
esenta de vanilie dupa gust. Se lasa o ora la inmuiat apoi se coc in tava unsa cu unt 50 minute.
A? Nu e usor de retinut, chiar si la telefon, chiar si de un grabit?
Acu sa detaliez pentru cine are rabdare sa asculte, ca ce reteta e aia unde nu v-am facut eu capul calendar cu detalii inutile...sa detaliez, zic. Prima data cand am facut-o, am observat abia cand am aruncat punga goala la gunoi ca fulgii mei de ovaz erau de fapt de secara. Deci do not worry, merg si aia.
A doua oara cand am facut am uns tava cu unt de cocos, care a dat o aroma in plus chestiunii.
Data viitoare cand fac injumatatesc cantitatea de fructe fiindca prajitura iese prea dulce dupa gustul meu. Bine, fiul mi-a declarat cinstit ca pentru el alea-s batoane energizante, nu prajitura, dar nu le-a dat retur din cutia de pachetel, de unde deduc ca, totusi, ii plac. Fii-mea nu a mancat mai mult de o imbucatura, suspectez ca e prea dulce si pentru ea.
Tot data viitoare cand fac am sa o coc in forme de briose, ca sa fie si mai simplu de luat la scoala.
Mno, si cam asta e tot. Incercati norvegiana, nu o sa regretati.
Luata pe nepregatite, mi-am pierdut sirul gandurilor ..... de cand il intereseaza pe el ce pun in prajituri? Ii explic ce si cum am pus, il asigur ca nu-i creste pana la cer glicemia si-mi vad de ale mele.
Suna iar telefonul: da' reteta e urcata undeva?
Ngdaaaa....pe blog, dar vezi ca asta de care ma intrebi tu e o combinatie intre prima si a doua varianta de negresa, ca prima e aia clasica, a doua e cu fulgi de secara si afine, dar asta de o mancasi ultima data e fara cacao, cu karob, juma din cantitatea de zahar, fara fulgi si afine dar cu gem asortat fara zahar.....tacere....tacere iritata.....Auzi domne? Da' tu cautare n-ai pe blog? E clar ca-l bagasem in ceata si se pierduse in detalii. Zic ba da, am, cauta, vezi tu ce-o gasi.
Da' Norvegiana? Aia cum era? (facusem o prajitura norvegiana duminica seara, pe care am copt-o intr-o tava prea mica si a iesit prajitura prea inalta, de nu se tinea la taiat, asa ca dupa prima imbucatura m-a anuntat ca pe aia o ia el in delegatie, sa fac alta "ca lumea" la copii).
A, pai norvegiana e simpla, stai sa ti-o zic. Nuuuuuuuuu, nu-mi zici nimic, sa le urci sa am de unde sa le iau, ai inteles? Trebuie urcate!
Pe bune????
Aceste minunate conversatii s-au petrecut in timp ce el era la birou iar eu acasa trimisesem copila cu bunicii in parc si savuram, ati ghicit, linistea. Bine, o savuram in timp ce dadeam cu mopul si faceam ordine, dar e treaba mea cum inteleg sa savurez orice.
Asa ca iacata-ma-s, Boieri Dumneavoastra, cu reteta de prajitura norvegiana. Care zau ca e mega ultra super simpla, ar putea fi retinuta chiar si din instructiuni date la telefon. Da' domnu' meu nuuuuu, ca tre scrisa. L-o fi apucat dorinta sa se laude cu blogul sotiei, mai stii?
... sa revenim. Reteta am primit-o de la o prietena draga, care a luat-o de pe net, numai ca nu stiu sursa. Mentionez, asadar, ca reteta nu-mi apartine, nu m-am inspirat dintr-o sursa directa, asa ca recunosc din start meritul incontestabil al oricui a gatit, pozat, povestit si detaliat aceasta reteta inaintea mea. Pozele imi apartin, "calitatea" lor ma da de gol :)).
Si-acu sa dovedesc afirmatiile:
Se amesteca 2 cani din fiecare de:
lapte, mere rase, fulgi de ovaz
cu
o cana de fructe uscate (eu am pus stafide+merisoare+goji)
si cu
esenta de vanilie dupa gust. Se lasa o ora la inmuiat apoi se coc in tava unsa cu unt 50 minute.
A? Nu e usor de retinut, chiar si la telefon, chiar si de un grabit?
Acu sa detaliez pentru cine are rabdare sa asculte, ca ce reteta e aia unde nu v-am facut eu capul calendar cu detalii inutile...sa detaliez, zic. Prima data cand am facut-o, am observat abia cand am aruncat punga goala la gunoi ca fulgii mei de ovaz erau de fapt de secara. Deci do not worry, merg si aia.
A doua oara cand am facut am uns tava cu unt de cocos, care a dat o aroma in plus chestiunii.
Data viitoare cand fac injumatatesc cantitatea de fructe fiindca prajitura iese prea dulce dupa gustul meu. Bine, fiul mi-a declarat cinstit ca pentru el alea-s batoane energizante, nu prajitura, dar nu le-a dat retur din cutia de pachetel, de unde deduc ca, totusi, ii plac. Fii-mea nu a mancat mai mult de o imbucatura, suspectez ca e prea dulce si pentru ea.
Tot data viitoare cand fac am sa o coc in forme de briose, ca sa fie si mai simplu de luat la scoala.
Mno, si cam asta e tot. Incercati norvegiana, nu o sa regretati.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu