O tocănitură

....de-as mai fi pasionata de sf-uri, cum eram in tinerete, cand eram in stare sa petrec un intreg amiazadarnic citind si inchipuindu-ma in lumi neinchipuite, atunci as inclina sa cred ca fantasmasonii au dat iar lovitura, fiindca le place sa provoace dramaticuri  si-apoi sa se distreze pe seama bietilor muritori.

As crede, asadar, ca am primit, de la un dejalnic personaj din anturaj o prea daunatoare saltimbautura provocatoare de vise naivorii si degraba daunatoare. M-as mira ca de data asta s-au pretat la asa manevre amaride, in conditiile in care, pentru persoane mai putin importante, foloseau metoda veche si indetectabila a unei administrari injectactile plasate intr-un moment de neatentie. M-as lasa prada viselor ca un iarnavigator pierdut in tinuturile polare, urmarind flamuratura corabiilor dusmane.  Le-as prinde si le-as executa fara urma de lacrimatura, m-as proclama ReginaNimicurilorInghetate si m-as plimba, plina de mandrie, in calesti schiopatande, precedate de alaiuri de crengirofare.

... dar, cum sf-urile nu ma mai pasioneaza si fiindca timpul fuge mult mai repede in cruda realitate a maturitatii iar pasiunea-mi de matur se indreapta spre mari calde si-nsorite, n-am timp nici macar sa ma gandesc la asa un scenariu si nu spun decat atat: sa va fie saptamana cu spor, Boieri Dumneavoastra! Ca eu am inceput-o in focuri, intrebandu-ma de ce se aduna toate, cand se aduna.

Dar, daca tot se aduna toate cele ce se-aduna, m-adun si eu si ma apuc de treaba. si cum nu-i  niciodata indicat sa renunti la visuri (sau vise, dau eu glas dilemei) arunc un crengirofar spre Camelia, Mihaela si Vladimir sa ma laud ca pot si eu, macar un pic, sa improvizez de-un dramatic.

Iar poza-i doar de-o aventura, fiindca mi-i dor de-o linistita tevatura si de Oleptu' meu fantasmagoric ce odihnea pe plaja la Pasquira. Ce fara pic de legatura, rimeaza cu Indira.