FIINDCA

Se spune ca foamea e cel mai bun bucatar. Da' pasiunea e cel mai bun condiment......

miercuri, 23 ianuarie 2013

Ciorba, pastravi, curcan cu legume...nu neaparat in aceasta ordine

In dupa amiaza asta planuisem o gateala mai serioasa, pe considerentul ca s-a cam redus stocul de mancare gatita, nu doar ca n-aveam de unde alege ci chiar n-aveam deloc ce alege. Dupa ce aseara am dat chef in familie cu resturi - cica am mancat tapas - azi n-a mai fost scapare. Dezghetasem de azi dimineata niste coaste de porc pentru ciorba, ca asta imi intrase mie in cap sa fac, si-un batiscaf neidentifica (dar carne era) din congelator. Pe principiul ca daca pui, in 3 luni, o punga fara eticheta in congelator, o nimeresti exact atunci cand te grabesti si oricum ai uitat ce-i acolo.

No, si ajunseram noi acasa, asa ca m-am apucat frumos de prima chestie de pe lista, si anume ciorba. Am pus frumusel coastele de porc la fiert, m-am atinut sa le iau spuma si am inceput sa adun restul ingredientelor de prin frigider si balcon. Cum planuiam ciorba de coaste de porc acrita cu zeama de varza,   m-am harnicit si-am adunat asa:
- coastele de porc zise mai sus, fro 4 bucati duble (adica 2 oase fiecare) erau
- apa nu stiu cata a fost, am o oala de 5 l, am pus la fiert cam 3 sferturi din ea
- cartofi vro 2 mai maricei, un dovlecel, un morcov mare, un ardei gras verde mic si pricajit ramas din ultima recolta a bunicii ... si cam asta fuse din balcon
- un dovlecel din frigider
- dupa care am luat congelatorul la pipait si-am adunat o punga de tije de telina tocate si o punga de radacina de telina data pe razatoare. Am si pastarnac, stiu SIIGUR ca am, da pana sa dau de el in congelator a dat ciorba in fiert....
- tot din balcon am adus si fro juma de kil de zeama de varza, strecurata (bine, am adus mai multa, dar am baut din ea cat am curatat la legume si a ramas doar fro juma de kil)
- de prin frigider am mai adunat jumate de pahar de suc de rosii si cateva linguri de bulion de ardei

... c-asa fac eu ciorba, la inspiratia de moment, din cat mai multe legume am la indemana.

Si-am tocat ceapa marunt, morcovul l-am dat pe razatoare (eu si robotul meu, adica), telina era gata procesata, dovlecelul si cartoful cubulete, idem si ardeiul verde, si cam gata. Cand carnea fuse aproape descarnata de fiert, am pus legumele, le-am lasat sa fiarba ha bine, dupa aia am pus zeama de varza fiarta separat, am mai lasat nitelush si asta fuse. Mergea si-o mana de leustean verde sa lesine lumea de la miros, dar n-am. Care-o mai lasa sa treaca vara fara sa usuce o tona de leustean....lasa....

A iesit o ciorba ceva de vis, destul de grasa de la carne, dar cumva racoritoare de la multele legume si zeama aia de varza. Care ea asa in sinea ei, cand o gusti, zici ca e mai mult sarata decat acra, dar dupa ce fierbe o tura in ciorba capata o acreala divina. Am reusit chiar si sa pozez minunea:


Dupa cum se evidentiaza si in poza, oasele s-au dizlocat de tot.....

No, primul punct pe ordinea de zi fiind infaptuit, trec la urmatorul. Intreb copilu ce vrea de cina. Voia peste. Ok, scot aia 2 pastravi de dadusem de ei in fervoarea perchezitionarii congelatorului, ii pun in apa rece la dezghetat, si iau la cercetat cealalta punga de carne de o dezghetasem. Era pulpa dezosata de curcan. Ce sa fac, ce sa fac???? 

Si ma loveste inspiratia. Am tocat cuburi grosiere carnea si am pus-o intr-un castron. Am adaugat 2 cepe taiate rondele, 2 cartofi cuburi micute, jumate de dovlecel (ca mai aveam doar unul si imi trebuia si pt peste) cuburi la fel de micute, fro 5 catei de usturoi feliute si un pastarnac maricel taiat felii finute (n-am dat de el in faza ciorba asa ca m-am razbunat...). Dupa care am trecut la condimente: o galgaitura buna de ulei de masline, sare, piper, busuioc, cimbru, o galgaitura de ketch-up facut de bunica, o lingura buna de bulion de ardei si-o lingura de mustar cu boabe. Toate astea le-am amestecat in castron, ca pe o salata, sa se moscoleasca toate- toate de ceea ce s-ar numi dressing, daca ar avea un nume. Dupa care le-am pus intr-o tava, din mare mila mea am turnat is jumate de pahar de vin alb, am pus folie deasupra si la cuptor cu ele. Cred ca in 40 de minute au fost gata, dar n-as baga mana in foc, ca eu doar la deserturi sunt atenta, uneori, la timpul de coacere. Preparatele cu carne si legume nu merita asa un respect, le tin la cuptor, de cele mai multe ori, dupa instinct si, mai ales, dupa cum miroase. Cum s-ar numi ce-am facut? Pai habar nu am....poate Cuburi din carne de curcan cu legume la cuptor. Dar asta e o denumire prea banala pentru o chestie tare plina de gust si arome, ca sa nu mai vorbim de comoditatea prepararii. 


Poza nu lesina de clara ce e, dar avand in vedere ca inca ma mai chinui cu bietu sony fara buton de declansare....asta e tot ce putem oferi. 

Buuuun, intre timp se facuse foame copilului. Sa trecem asadar la pastravi. Pe care i-am facut tot pe principiul adunatului din frigider. Si-am facut pastrav cu legume si lamaie la cuptor, cu garnitura de orez salbatic. A, ce frumos suna? 
Am inceput cu patul de legume. Am taiat rondele 2 cepe, am mai gasit doua aratari de morcovi pe care i-am taiat bastonase si-am asasinat pana la stadiul de cubulete jumatea de dovlecel ramasa. A, si-am mai sacrificat si 4 rosii cherry galbene, pe care le-am taiat, fiecare, in 4. Pe acest pat de legume am pus pestii, dupa ce i-am frecat cu sare si piper si le-am indesat in burta, la fiecare, cateva frunze de salvie si o felie de lamaie. Am mai pus vreo 8 felii subtiri de lamaie din loc in loc in tava si inca vreo 2 pe fiecare peste. Am turnat 2-3 linguri de ulei de masline si jumate de pahar de vin alb si asta fuse. 20 minute la cuptor si-au fost gata, timp in care am fiert orezul in apa cu supa de baza. Si-asta a fost. Legumele, cu excesul de lamaie, au iesit tare bune, cumva dulci acrisoare, si-au estompat grasimea si aroma pestelui.


Eu cu orezul nu m-am omorat insa fiul a fost mega incantat. A asasinat aproape singur pestele ala mai mare de se vede in poza. Dreptu-i ca si eu i l-am dezosat la mare arta, de putea face lectia de biologie, asa ce frumos am scos scheletu pastravului, toate oasele se vedeau, imi pare rau ca nu am apucat sa fac o poza. 

No, cam asta am trebaluit in seara asta. S-aveti seara frumoasa, Boieri Dumneavoastra, noapte buna si maine o zi cu bucurii!

duminică, 20 ianuarie 2013

Paine impletita si cosulete pentru gustari

V-as rasfata cu povesti despre ultimele bunatati gatite dar norocu-mi este pentru contra. Din doua camere foto existente in dotare, nici una nu mai umbla, Sony-ul si-a rupt clapa de la butonul cu care se declanseaza iar Nikonul e in greva foamei. Adica nu vrea sa mance. Adica are bateria descarcata si nu vrea s-o incarce de nici un fel. In cazul dumnealui ma bate gandu' ca e vorba totusi de cablu, ceea ce-mi mareste doza de optimism......

Asa ca daca nu poci sa ma laud cu realizari recente, mai fac si eu vorbire de glorioase bunatati trecute. Mai exact de anul trecut. Si mai exact, de painea facuta pentru pomana porcului si cosuletele din aluat pt servit gustarile (mai precis salata boeuf) din noaptea de revelion. Caci cam atat s-a pozat in noaptea aia in materie culinara, lauda-te, Smarando, daca ai cu ce ......
Mai intai, painica. Dupa cum am mai zis, de cand am descoperit ce buna iese painea framantata la masina de paine, dospita in castron cu folia pusa etans si coapta in cuptorul de la aragaz, raaar am mai cumparat paine gata facuta. Una-doua, cand ma cauti, fac paine. Sau fac aluat de pizza si, fiindca imi ramane, fac si paine. Sau fac paine oricum.

Frumusetea din imagine am facut-o, cum ziceam, pentru pomana porcului. Reteta nu e mult diferita de ce am facut pana acum, doar ca am folosit cantitati un pic mai mari, ca urmam sa fim multi la masa. Asadar:
- 1,5 pliculete de drojdie uscata
- 480 (spre 500, sa nu ne complicam) ml de apa calduta - am zis si mai repet, calduta, nu fierbinte, ca omoram drojdia
- cam 2 lingurite de zahar
- 135 ml ulei de masline
- 750 g faina alba
- cam 3 lingurite de sare (grunjoasa, folosesc eu)
- ou pt uns painea
- extra ulei pt uns tava

Am pus ingredientele, in ordinea asta, in masina de paine si am lasat o tura la framantat (cam 15-20 min). Dupa aceea am scos, am pus in castron sigilat cu folie transparenta sa nu intre aerul, am lasat cam o ora la crescut in cuptorul cu microunde inchis, adica usa inchisa, butonul inchis, post-it pe usa de atentionat ametitii, caci castronu meu de aluat e de metal si, ma-ntelegeti.....

Dupa ora respectiva, am scos aluatul din castron (se dublase) si am modelat painea. Adica am impartit in trei, am facut din fiecare parte cate o fasie lunga, le-am impletit, si le-am unit pe rotund, cap la coada. Ca sa umplus si centrul, am intors pe dedesupt inaditurile si le-am cat-de-cat aranjat. Nu stiu cat de bine explic insa ideea asta e, se impleteste normal si dupa aia se face cerc si se mai aranjeaza pe acolo. Apoi - caci doream super paine sa impresionez pomana porcului cu dansa - am lasat tava cu painea la crescut, fro juma de ora, in gura cuptorului deschis, unde bate caldura. Cand am bagat eu de seama ca aluatul a umplut tava, am uns cu ou batut si am bagat la cuptor, la foc mediu, fro 30 de min, dar de verificat dupa 20, in functie de cuptor. Ce-a iesit, luati de vedeti:

A iesit buna, gustoasa, cu consistenta de cozonac, si s-a bucurat de toata aprecierea mesenilor. Mai fac.

Acu despre cosuletele pomenite mai sus, nu e mare filosofie. Aluatul este fix ista de la paine (doar ca e indicat sa reduceti cantitatile, ca din ce-am zis eu mai sus coaceti la cosulete de vi se apleaca). La mine ideea a pornit de la faptul ca asteptam musafiri dragi de revelion si nu se facea sa le dau salata boeuf asa, clasic, in castron. Nu ma intrebati de ce nu se facea, ca nu stiu, mi se pusese mie pata si gata. Asa ca, dat fiind ca aveam ceva aluat facut si n-apucasem sa bag painea la cuptor....am intins niste foi super subtiri (cu ceva faina extra, sa nu se lipeasca), pe care le-am pus in forme de briose. Am niste forme individuale, teflonate, numa bune pt asa ceva. Unse formele, cu ulei de masline, desigur. Am pus aluatul sa dea si pe dinafara nitel, cu grija sa se lipeasca bine de fund, sa nu prinda aer, astfel incat la coacere sa se ususce si sa ia forma...formei. Dupa ce am bibilit si am titirit la ele pana spre 12 noaptea, de mi-am lasat si barbatu singur la cumparaturi, iaca ce-a iesit:

Le-am tinut pana la servire (cam 2 zile) infasurate intr-un prosop, sa ramana crocante. Sunt bune la servit cam orice fel de salata, dar si bucati de branza cu ceapa, zacusca, etc...dupa inspiratie.

Atat am avut a ma lauda. Mai caut poze (sau caut sa repar aparatele) si revin, seara frumoasa si o saptamana de exceptie va doresc, Boieri Dumneavoastra!

joi, 17 ianuarie 2013

De ce n-au pestii picioare

In seara asta ne uitam (a suta mia oara) la Finding Nemo. Dupa un timp fiul zice:
Mami, m-am prins de ce n-au pestii picioare!

....in prima faza am crezut ca voi fi antrenata in vreo teorie evolutionista si m-au trecut fioriii...dar am intrebat, cu curaj, de ce?

Fiindca n-ar putea sa se incheie la ghete! 

miercuri, 9 ianuarie 2013

Cous-cous cu pui si morcovi

Bine v-am regasit, Boieri Dumneavoastra! Incep, cum se cade si cum vine din suflet, c-o urare: s-aveti parte, anul acesta, de sanatate, fericire, liniste si tihna in tot ce faceti, alaturi de cine si ce va e drag!

Am inceput anul cam lenesh, nu ca n-as fi gatit, ca daca n-o fac ma depresesez, dar am avut o perioada aglomerata si n-am prea reusit sa ma laud. Culmea e ca abia acum, cand a venit si Vizigotu' din vacanta si am inceput si munca la foc continuu reusesc sa mai postez una-alta.....poate fiindca gatesc cu spor doar daca am pentru cine? ... asa o fi...

Oricum, spre maxima mea rusine, prima reteta din anul acesta (sa n-aud pe careva de 13 si ghinion, da????) va fi una in blind. Adicatelea am gatit asa rapid si a fost asa bun ca n-am apucat sa fac poze (e de bine, ce credeati?????).

Acuma lasand gluma la o parte, de cateva zile ne toooot uitam la emisiunea de o are shefu Jaimie pe Paprika, cu gatitu in 15 minute si ne-a umplut mintea de ganduri. Bine, ca nu m-a convins total-total, ca e clar ca-n alea 15 minute nu spala un vas sau o farfurie, ori la mine timpul de gatit include si facutul ordiniii prin bucatarie, ideal cand ma asez la masa sa fie toate cat de cat puse la loc si dupa aia doar sa spal farfuriile...never mind, ideile de acolo is totusi atractive, retetele savuroase ca intotdeauna si asa se face ca asta seara voiam sa fac nu stiu ce salata cu cous cous aromat si piept de pui condimentat facuse domnia sa zilele trecute....numai ca nu am avut spanac si menta proaspata pentru cous cous, pe care l-am lasat simplu, nici piept de pui, ci doar pulpe, dezosate, ce e drept....si nici coriandru pudra, pe care l-a tot laudat, si am improvizat...ce sa mai povestim, a fost ca in bancul ala din anumite vremuri, nu spun care, cand masina nu era de dat, ci era de luat, si nu era Mertzan, ci Wartburg.....

Asa se face, deci, ca in seara asta n-am mancat nici ce povesteam mai sus ca ar fi trebuit sa mancam, nici ce a cerut plodul - tigaie fripta cu cous cous - ci o chestie undeva intre astea doua. Da' buna, nu ne-am vaitat.

Asadar, pentru numitul cous cous cu pui si morcovi am folosit dupa cum urmeaza:
- o mana de cubulete de pulpa de pui dezosata (acuma serios, nu fac glume, n-are rost sa va zic 5 pulpe superioare dezosate, ca erau mici rau ce-am avut eu, si n-are nicio relevanta)
- o ceasca de cous-cous
- 2 cesti de supa baza de pui
- 4 morcovi cat degetul
- o lingura cu varf de seminte de floarea soarelui
- o lingura de ulei de masline in care am picurat si cam jumate de lingura de ulei aromat cu trufe albe (imi place uleiul asta de mor, l-as manca pe paine .....)
Pentru marinata:
- o lingura de sos teryaki
- sucul de la jumatate de lime
- o jumatate delingurita de curcuma
- un varf de cutit de boia iute

No, si dupa ce am pregatit eu voiniceste toate acestea, am pus carnea la marinat in amestecul de-l zisei, tigaia era incinsa pe foc, supa de pui clocotita in ibric, anunt famelia: in 20 minute mancam! Am zis sa-mi las rezerva 5 minute, ca n-oi fi atata de grozava ca shefu de va ziceam.

Si pun frumos cous-cous-ul in  castron, adaug supa de pui fierbinte, amestec un pic de tot, acopar, trec la tigaie. Arunc bucatile de carne cu tot cu marinata in tigaie, da-i si amesteca, intre timp tai morcovii in felii oblice, mai amestec in tigaie....in 5 minute bucatile de carne erau rumenite numa' bine si frumos. Poc cu morcovii, ii caramelizez si pe dansii nitel, dupa aia semintele de floarea soarelui, se rumenesc si astea si gata. sting focul, mai afanez o tura cous cous-ul, il pun in tigaie, amestec sa se imbucure toate de aroma celorlalte si strig familia la masa!

Moaaama, ce uimire intr-a lor fata ca fuse gata masa in 10 minute, nu in 20, cum am anuntat.

Altfel chestiunea f buna, curcuma daduse o culoare dementiala amestecului, era usor (dar f usor) picant, morcovul a ramas crocant, cous cous-ul catifelat si neutru, carnea frageda fara a fi uscata .....abia pe la jumatea festinului s-au prins baietii mei ca "asta nu e piept de pui, e altceva". Pe bune, unde ati vazut voi pui sa aiba doar piept? sau cine credeti ca-l inventeaza pentru voi?

Una peste alta, cum ziceam, foarte bun, s-a manacat rapid si de aia nu am avut timp de shooting. Poate cu alta ocazie, dar puteti incerca pe incredere!

Zile cu soare va doresc, Boieri Dumneavoastra!


LinkWithin

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...