FIINDCA

Se spune ca foamea e cel mai bun bucatar. Da' pasiunea e cel mai bun condiment......

marți, 26 ianuarie 2021

Gogoasa infuriata

 


Mai tineti minte melodia aia din vremea ceausista, Angela Similea cred ca o canta, "Le-ai lasat in parasire/Ca pe-o soapta de iubire"? Cam asa si eu cu blogul asta.....da' sa va zic ce caut p-aci. 

M-am apucat sa fac gogosi. Cam a treia oara in viata mea de gospodina. Nu ma indemn sa fac deoarece 1) le face bunica-sa cam de cate ori se vad si 2) mi-e urat de prajeala ca de alta aia, insa fiindca de-o perioada incoace, ati ghicit, ne vedem rar cu bunicii, am zis sa fac un sacrificiu pentru bietii copilasi galbeni de grasi.... Si da,  a avut un rol si faptul ca nu mai aveam idei ce dulce sa fac.... 

Deci sa va zic, reteta apartine bunicii vizigotesti, stiu ca e la mare moda sa prezinti retete din buni strabuni dar asta chiar e de la Buni. 

Avem nevoie de:

- 2 oua

- apx 20g drojdie

- coaja rasa de la 1 lamaie

- 3 linguri de zahar

- 0.5 l lapte

- zahar vanilat sau esenta vanilie

- 1 praf de sare

- 4 linguri de ulei

- apx 1 kg de faina

- ulei cat stiti ca trebuie in tigaie pentru prajit (si aici nu dau cantitati ca fiecare stie cat de tare ii place sa se chinuie si-n ce tigaie va praji minunile, oricum ideea e sa fie stratul de ulei de apx 2 degete, sa aibe "gongosile" loc sa se infurie. 

Metodologia, asa cum v-am obisnuit,e simpla. Se amesteca toate cele pana la omogenizare (eu am framantat in masina de paine) si se lasa la dospit pana-si dubleaza volumul. Apoi se intinde o foaie de apx jumatate de cm si se taie gogosile cu un pahar. Noi am folosit un pahar cu diametrul de vreo 5 cm si ne-au iesit 123 bucati gogosi plus inevitabilele scalambaituri mesterite de fiica din aluatul ala dantelat ramas la final pe care nu mai avea niciuna dintre noi chef sa il omogenizeze si intinda IAR. 


Trec peste toate peripetiile legate de asistenta-bucatar care m-a tocat maruntel ca vrea ea, ca face ea, ca drege ea, intinde ea, pune ea, etc, si pe la jumate i-au cedat energiile creatoare ca au inceput s-o doara mainile de la atata razboi cu sucitorul. Mno......

Le-am mai lasat la crescut pe masa acolo, acoperite cu o hartie de copt (sau servetel sau prosop sau ziarul de ieri, haha, ce spirituala sunt) si apoi m-am pus pe prajit. 

Si asta e momentul cand pricepi faza aia cu gogoasa infuriata! Le-am facut intr-o tigaie mare si larga, intrau 16 bucati deodata. Si nu terminam de pus toate gogosile ca primele deja erau uflate ca un balon si unele dintre ele se intorceau singure. Si mai erau si altele dintre ele care de umflate ce erau nu se intorceau deloc! Ale naibii mecanica fluidelor si lichidelor si gazelor la un loc! Asa se face ca pe unele le-am lejer ars in timp ce ma straduiam sa le intorc pe nemernicele celea prea umflate. Dar nu am auzit proteste si comentarii deci nu fu chiar asa rau. 

La final au fost asa:


Si asa: 



Si da, a mai fost inca un castron dar nu facui shooting si aluia. 

Na, ca am uitat, in lista de ingrediente trebuia si "zahar pudra pentru pudrat la final". Va prindeti Domniile Voastre. 

Si cam asa m-am distrat eu duminica seara. Ieri am facut alta golanie, am preparat un plic de crema de vanilie de la Dr Oetker si am umplut cateva infuriate. Bune rau si asa! La fel de bine merg si cu dulceturi diverse. Cel mai bine merg simple, da' cu termitele mele n-ai cu cine.....

Hai s-aveti saptamana usoara, Boieri Dumneavoastra ! 


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

LinkWithin

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...