FIINDCA

Se spune ca foamea e cel mai bun bucatar. Da' pasiunea e cel mai bun condiment......

vineri, 30 martie 2012

Cutiuta de azi - 30.03.2012

Azi mai cu intarziere ca mintea si concetrarea au prins de veste ca e vineri si vine vichendul :) .... Boierul Vizigot tot la scoala s-a dus, tot pachetel a primit, clasica paine alba felii unsa cu crema de branza, peste care am pus fasii din friptura innabusita de piept de curcat facuta aseara, ceapa verde tocata, din belsug, si frunze de macris, fragede si acrisoare. C-asa-i place stapanului.

Alaturi inca o briosa cu banane si ceva mere ionatane, c-asa-i in tenis, c-avem tenis.

In rest, dupa cum vazurati, nu ma laud cu mai nimic, aseara am oparit oarece urzici proaspete aduse de la Buzau, in seara asta planui platou de branzeturi cu ce verdeturi de primavara mai exista prin frigider (si exista, slava Domnului, ceapa verde, papadie, untisor, salata verde, patrunjel proaspat), ceva cartofi prajiti cu mujdei de urzici (p-asta n-o stiati) si, eventual, ceva tartine cu somon c-avem macris pe stoc. Daca nu uit, fac poze la tot mizanplasu, ca de gatit nu se poate spune ca s-ar numi gatit.

Acu va tzuc cu drag, Boieri Dumneavoastra, si ma intorc la ale mele. Da' ca sa nu ramana postarea cheala, iaca si-o poza de veselire (nu vine ea vara?)  si s-aveti we tihnit, am zis!




joi, 29 martie 2012

Cutiuta de azi - 29.03.2012

Sandvis din felii de paine intermediara, unse cu unt, felii de cascaval afumat si gogosar rosu.
O briosa cu banane.
2 mere ionatane.

Si, ca sa fiu in ton cu scoala primara, va aduc aminte de-un cantecel al copilariei: Azi e joi/Joaca baba pe butoi! (nu mai stiu versurile cu celelalte zile ale saptamanii, asa ca feel free sa completati).

Joi frumoasa, Boieri Dumneavoastra! 

miercuri, 28 martie 2012

Cutiuta de azi - 28.03

Azi in maxima viteza, scriu de pe mobil. Sandvis cu cremade branza, fasii de copan de pui la gratar; rondele de praz si frunze de papadie. O felie de cozonac. 2 mere. Hai va pup cama calca pe nervi; nu merge enteru lu smart phonu si vrea sa scrie doar cu majuscule ceea ce nu se face. Un gand bun de la Smaranda, Boieri Dvs!!

marți, 27 martie 2012

Cutiuta de azi - 27.03.2012

Azi Boierul Vizigot a primit asa:

Sandvis din felii de franzela alba unse cu unt, felii de friptura rece de pui, felii de gogosar rosu, piper negru proaspat macinat.

In plus, o ciocolatica Milkinies si un pachetel de biscuiti Bel Vita Start.

Pentru antrenamentul de tenis, supliment 2 mere.


S-aveti o zi frumoasa, Boieri Dumneavoastra! 

luni, 26 martie 2012

Deci declar deschis sezonu' de gratare

Cu capul cam cat banitza de la o posibila raceala (sper sa scap, totusi, pana la urma) si complet iritata de faptul ca nu se pot (sau se pot? ) posta comentarii pe blog - care vreti sa comentati aveti la dispozitie sectiunea contact, ca de dres setarile de blogspot nu mai am nervi - ma gandeam sa ma laud cum am petrecut we trecut.
Am tulit-o catre plaiurile buzoiene in viteza trenului, hotarati sa facem o prima iesire la iarba verde din gradina de langa padurea Spatarului, ce era pe vremuri, cum zice povestea, parte a Codrilor Vlasiei. Programul era bine pus la punct: padure pentru urzici si alte ierbaciuni de primavara, munca in curte pentru ajutat bunicii, gratar de ... fructe de padure :), relaxare, iar duminica peste, sa fim in ton cu traditia, ca a fost dezlegare la peste. A fost doar pentru admirabilii care tin post, noi istialaltii de ne-am porcait cu porcarii la gratar nu aveam nici o dezlegare, da' vorba ceea, traditia e traditie!
Asa ca sambata dimineata am pornit cu drag si spor. In prima faza, baietii au luat greblele la treaba si au curatat jumate de curte. Intre timp, ma sustrag miseleste de la activitatile utile si pozez vestitorii primaverii de prin curte: primele narcise inflorite, mandria bunicii. Dupa cum se vede, eu nu ma prinsesem inca de existenta unei optiuni numite prim plan, la aparatul foto......


 No, pana sa se epuizeze baietii de atata treaba prin curte, i-am manat cu japca spre padure, ca buruienile nu s-aduna singure si noi aveam obieciv clar: salata de prapadie si untisor si fiertura de urzici.

Alte flori, alte poze neclar....dar ii dau eu de cap, lasa....


In padure solul era acoperit de un covor nu foarte gros dar compact de frunze moarte, indesit si de zapada ce-a potopit toate cele. Imi place in poza asta ca se vede cum plantutele de primavara razbat prin covorul de frunze.



Si-am gasit si papadia! (cam odata cu optiunea de prim plan la aparatul foto). Asta de-o vedeti aci e printre cele mai mari, in rest doar prapadii micute si abia itite de sub frunze, de era arta si precizie mai intai sa le dezvelesti si dupa aia sa le scoti spre recoltare. Migala in toata regula!

Uite alta!


No...am umblat cat am umblat, am gasit in cele din urma si urzici in care ne-am infipt eu si bunica, dotate cu manusi, sa culegem. Alta migaleala, ca erau micute si fragede si trebuiau cautate la baza betzelor uscate de plante de toamna trecuta. Fara prea mare osteneala am reusit sa ma cam umplu de basici, cu toate manusile din dotare, ba m-am si razuit in niste bete de trebe sa port maneci lungi toata saptamana.

Cu truda si osteneala am reusit sa umplem o sacosa bunicica din fiecare buruiana dorita - prapadie, urzici si untisor - si 'napoi la curte. Ca de-acuma carnea s-o fi dezghetat si gratarul era numa bun de incins.

Asa ca am conlucrat la pregatirea mesei, care cu gratarul, care cu salata...care cu greblele, ca aveau baietii un obiectiv, sa curete toata curtea pana seara. Dupa aia si-au dat seama ca trebuia curatata si de o gramada bunicica de crengi ramase de la tuns pomii, crengi care trebuiau maruntite si dupa aia stivuite la locul lor....dar sa nu anticipam....

Gratarul fumega:

 Masa in aer liber era decorata de sarbatoare cu o parte din trofeele de la padure:


 In sfarsit, masa gata! Gratar cu salata. Poza e de exemplificare, aspectul lasa de dorit dar gustul a fost divin!


Daaar, nu ne-am lungit mult cu masa, curtea astepta sa fie curatata, prapadia la fel...de urzici s-a ocupat bunica, eu eram in pericol de bube permanente daca mai puneam mana pe ele.


Si din vorba in vorba a venit si seara. Fara sa ne dam seama terminasem toata treaba. Mai spre final m-au pacalit chiar si pe mine sa dau la grebla si topor vreo ora jumate de am facut o febra musculara de toata frumusetea. Intr-un final am ajuns franti acasa si, dupa cate un dush rapid, a urmat odihna bine-meritata.

A doua zi, se vaita care cum putea: ba de umeri, ba de incheieturi, Vizigotul de nas infundat....Greu cu reacomodarea asta cu aerul curat si miscarea in natura.

Nu ne-am lasat pe tanjala si am prestat si partea a doua a planului: pastravi la gratar:
Pe care i-am mancat cu mamaliga calda si, dupa preferinte, cu saramura cu mult patrunjel verde sau mujdei cu urzici (adica mujdei fff concentrat in care am pus piure simplu de urzici). Foarte bun! 

Si-am mai petrecut juma de zi in aer liber dupa care am luat calea Capitalei, multumiti de we in aer liber si de cate am facut in 2 zile. A, eu am facut si una in plus, tot in premiera pe anul asta, o insolatie de am ajuns acasa cu greata, frisoane, dureri de cap si piele inrosita pe fata, brate si decolteu! Ca sa fie de neuitat.....

Ei, asta fuse. S-a deschis sezonul, de-acu greu ne mai prinzi in oras in we. 

S-aveti we insorite, Boieri Dumneavoastra! 


Cutiutza de azi - 26.03.2012

Azi mai din belsug: felii de paine (alba de data asta) unse cu crema de branza, feliute f subtiri de babic, rondele de praz si frunze de macris.

Langa ele, o felie de cozonac si 2 mere ionatane.

S'aveti o zi frumoasa si o saptamana de exceptie, Boieri Dumneavoastra! 

sâmbătă, 24 martie 2012

Vichend cu soare

E week end, e soare, am fost la padure si am gasit prapadie si untisor de salata, urzicute fragede de piure, gratarul merge din plin, baietii grebleaza frunze uscate in curte.....a venit primavara!!!

vineri, 23 martie 2012

Mama gigant

E Vizigoteasca, evident.....

Aseara la masa fi-miu povestea lui ta-su despre nu stiu ce-i facuse ma-sa, adica je. Tati cam neatent intreaba: cine?

Fiul, caracterizat prin precizie, raspunde: Mama! Mama mea! Adica Mama mica, na!
Da' de ce mama mica mey? intreb eu curioasa.

Pai nu mi-ai zis tu azi mai devreme ca "sa-ti faca ma-ta mare urzici"? Deci daca ea e Mama mare, tu esti Mama mica.

Dupa care mai sta un pic si afirma, zambitor si satisfacut de propria inteligenta: "deci Cuca (n.r. bunica sotului) e Mama Gigant! 

Cutiutza de azi

Azi a fost mai la repezeala, dat fiind ca in we luam drumul spre Buzau, aseara n-am mai gatit, ba am si lichidat intr-o salata cu de toate (ca ne trimise bunica untisor si papadie) tot ce era prin frigider.

Asa ca sandvisul de azi a fost cu felii de paine intermediara, unse cu crema de branza, feliute foarte subtiri de carnati de plescoi, feliute de ardei capia rosu si cateva fire de papadie proaspata. Sandvis de primavara :)

Pe langa el, o briosa cu banane taiata in 4, un mar ionatan (sa fie...) si cateva bombonele gumate Haribo. 

Zi frumoasa si we primavaratec va doresc. 

joi, 22 martie 2012

Inaugurare: jurnal de cutiuţă :)

Am demult in minte sa fac o noua categorie (sau e rubrica?) pe blog. O categorie dedicata pachetelului de scoala.

Pentru mine a fost o reala aventura asta cu pachetelul zilnic. Mi-am pus in cap sa mentin aceeasi conduita sanatoasa si pentru aceasta noua masa aparuta in peisajul culinar. Cum Vizigotul era deja gurmand de frunte cand a intrat la scoala, nu mi-a fost chiar atat de greu. Dar nici usor. Una e sa gatesti si alta e sa ai in vedere mobilitatea felurilor de mancare gatite. 

Am descoperit o noua lume, si anume lumea sandvisurilor. Ma gandesc tot timpul ce si cum sa mai inventez sa nu primeasca Vizigotimea sa de doua ori la rand acelasi lucru, sa nu se plictiseasca. Sa evit mezelurile dar sa aiba zilnic si ceva carnita prin sandvis, sa fie si ceva proaspat .... cum pui legume proaspete, cat mai multe, in sandvisul unui copil de clasa I, si sa mai fii si sigura ca nu-l imprastie, in special pe el, cand mananca? ... Complicat. Si complex, ce credeati?

Bine, ca de multe griji m-a scapat insusi copilul care papa tare frumusel, nu da pe el, aduce napoi acasa in cutiuta inclusiv servetelul in care fusese impachetat sandvisul, ca nu poluam curtea scolii sau clasa, si de multe ori imi sugereaza el ce-ar mai vrea. 

Ca regula generala, de fiecare data trebuie sa fie un sandvis (unul mare sau 2 mai mici) citez "de ne-dulce", un fruct si un dulce facut in casa. Ocazional, nu foarte des, in loc de dulce de casa accepta biscuiti cu cereale, ursulet Barni sau ceva similar. Nu va ingroziti, nu le manca pe toate intr-o singura pauza. Chestiunea e gandita sa aiba provizii si pentru dupa amiaza la after school sau la antrenamentul de tenis. 

Asa ca am sa incerc sa tin un .... jurnal de cutiuta :). Apropos, cutiuta e aia albastra de la Barni de fuse la oferta prin septembrie. Mai are una cu Spider Man dar, dintr-un motiv care-mi scapa, s-a dezis de numitu' pajanghin de cateva saptamani...toane de copil. 

Deci ziceam ca tin jurnalu'. Incerc sa ma laud in fiecare zi cu ce-am inventat pentru pachetul copilului, cu modesta speranta c-are sa fie de ajutor si altora. Si, la fel de modesta invitatie, ca orice Boier care are idei pe tema asta sa le impartaseasca aici. 

Nu sunt neaparat retete. Sunt mai curand idei si strategii. Adica asta nu e culinareala, Boieri Dumneavoastra , e consultanta cu acte in regula :D.

Asadar, incepem:

Pachetul de azi a fost:
- sandvis cu paine intermediara unsa cu crema de branza, felii de masline negre, ardei rosu felii subtiri (ca "e bun si dulce) si fire de patrunjel
- mere ionatane
- 1 pachetel de biscuiti BelVita Start (cereale cu fructe) 

S'aveti o zi frumoasa. Revin maine. 


miercuri, 21 martie 2012

Mamaliga coafata

Ma prinde Vizigotimea sa luni seara ca faceam o mamaliga pentru mancarea de varza efectuata cu o seara 'nainte. Face ochii cat farfurioara de cafea si intreaba cu speranta si zambet mieros: auuuuzi Maaaaamiiii, da' nu faci tu langa mamaliga aia si-o fasole de-aia buuuuuna? Stiiiii, cu muuuult usturoi???? Faaaaaci?

M-am lansat instant intr-o tirada detaliata asupra procesului complicat si savant al efectuarii unei fasoli batute ca sa inteleaga copilul ca nu se face asaaaa, ca tigaia fripta, de exemplu, tzaca-paca! A inteles si a tras concluzia logica: deci ma duc sa aduc fasole din balcon, s-o pui la inmuiat, da?

Eh, da, inima mea de mama, ce sa mai zica? N-am mai comentat ca asta ar fi insemnat sa fierb doamna fasole marti seara cand venim de la tenis si avem si de invatat la engleza si cand, mai nou, ta-su si cu fi-su s-au programat sa vada Master Chef...ca cu mine-n casa n-or vedea meciuri de fotbal sau telenovele plictisite, sa fim seriosi !  Sunt fideli emisiunilor culinare, mai rau chiar si decat mine!

Am pus, asadar, fasolea la inmuiat si aseara cand am ajuns acasa, da-i si fierbe, da-i si curata ceapa, da-i si plangi, da-i si razi la Master Chef, da-i si curata la usturoi....bine, bine, dar in ast iures maxim am avut o iluminare: io de mancare tot n-aveam, ca-n cel mai bun caz fasolea aia ar fi fost gata pe la 10, si nu m-a convins Vizigotu' ca-i place CHIAR ASA de mult incat sa-i dau la ora aia. Aveam eu in frigider niste borsh de cucosh, dar aveam, in egala masura, si-o banuiala ca va fi tratat cu refuz. Noooo, singura victima a fost mamaliga de c-o seara 'nainte din care, uitai sa va spui, mancasera doar fro 2 linguri (e muuuult spuss, dar hai sa zicem) de caciula...... Scot fromos mamaliga din frigider si-o amenint: a mea esti, praf te fac. Intre timp ma suna co-autorul si ma ia la sentiment: auuuuuzi, apropos de mamaliga de aseara, facem si noi un bulz? .... Baraganu' din el...tot la malii'cu bran'cu la' trage, zau asa..... Ma binedispun instant si devin nevasta binevoitoare: sigur, dragule, cum sa nu?

Tot in mentionatul frigider mai aveam si glorioasele ramasite ale unui pui la cuptor facut duminica, din care am tot canibalizat pentru sandvisurile de rigoare si care tot n-ajunsese, inca, la stadiu de schelet. Buuuun si puiul, scot cam un pumn de carnita de pe oasele dansului si ma pun pe treaba.

Am facut, Boieri Dumneavoastra, Mamaliga Coafata! Adica...prefacatura din resturi, ce mai tura-vura, din:
- o mamaliga rece, facuta cu o seara inainte - aici nu va spun cantitati, ca fiecare stie cat ii e familia, si pe cat de mare ii familia, p-atat de generoasa mamaliga.
- unt pentru uns tava si pus printre straturi - cam jumatate de pachet
- ceva resturi de friptura (friptura picanta de pui am avut eu), cam un pumn de carne fasii
- branzeturi pentru pus intre straturi - aici cea mai buna e o telemea veche si uscata, sarata bine, care sa dea gust constructiei
- alte branzeturi pentru servit alaturi, eu am avut parmezan, telemea de vaca uscata multisor la aer curat (de seamana cu parmezanul), un rest de cascaval simplu, cateva felii de telemea de bivolita si telemeea de oaie tot asa, cateva felii
- oua, cate unul de fiecare mesean (sau doua, daca-s mesenii mai seriosi).
- sare, piper proaspat macinat
- smantana (optional)

Constructia e simpla si inspirationala. Se unge tava cu unt (mie imi place sa savarsesc asa minune in tavi rotunde de yena, dar merge, evident, de oricare aveti) si se intinde un strat de mamaliga rece. Atentie la impartire, ca trebuie sa va ajunga de macar 2 straturi. Peste asta se pune un strat de telemea rasa (nu prea multa, rasa fin si-n strat subtire), se imprastie feliutele de carne, se mai adauga si cateva graunte de unt si se pune al doilea strat de mamaliga. Peste el, se unge cu unt si se pune inca un strat de razatura de branza.Cu polonicul uns pe dos cu unt se fac lacasuri si se sparg ouale in ele cu atentie, sa nu se imprastie. Se da la cuptor, la foc mare, pana se prinde binisor oul. Daca mesenii intarzie, puteti tine la foc mare numa' pana incepe sa sfaraie untul pe la fundul tavii, dupa aia dati la foc miiiiic pana vine adunarea, cu atentie sa nu depasiti momentul in care ouale sunt numai bune de mancat, ca daca s-a intarit galbenusul ca la oua fierte, s-a dus poezia.

Langa asta, eu am adaugat o farfurie cu branzeturile de care ziceam, incalzite nitel la microunde, pana s-au inmuiat, topit, care cum putea. Asta fiindca normal ar fi fost ca minunea sa aiba mai multa branza printre straturi, insa eu nu-s buna la calcule si estimatii de cantitati si am facut intr-o tava cam prea intinsa de abia abia am avut material de 2 straturi de mamaliga. Insa au fost tare bune si asa, tortul mamaligos cu gustul mai suav si nu foarte accentuat, inviorat de boiaua iute din resturile de friptura picanta si alaturi branzeturile topite, presarate cu piper proaspat macinat, din care se servea fiecare dupa dorinta.

Asemenea mai merge si niste smantana alaturi dar am ocolit subiectul ca era ora cam tarzie de provocat colesterolul. Oricum am avut discutii cu Vizigotul, in capsorul caruia educatia parinteasca intra bine si iese greu: el nu mananca oua la alta masa decat la micul dejun! Pai poti sa nu mananci oul, mananci doar restul! Pai nu, ca e bun, vreau sa-l mananc! Na....Pana la urma a scurmat albusul unui ou si s-a saturat din belsug cu restu'.

Buna rau claditura asta, Boieri Dumneavoastra, si se face, practic, din nimic :). Se preteaza, in anumite limite, la toate categoriile de varsta si de mofturi, ca toti gasesc ceva de ciugulit pe acolo.

Poze n-am, chestia asta e ca Fata Morgana sau ca Aurora Boreala, nu-i de doua ori la fel, ii frumoasa ca-n povesti si dispare repede de nici nu zici c-a fost! Asa ca n-am apucat sa fac poze, va trebui sa ma credeti pe cuvant!

Zi frumoasa cu mult soare!


miercuri, 7 martie 2012

Pizza cu cascaval, sunca si mozzarella

In general, dupa cum am mai povestit, pizza e solutie de criza: de inspiratie, de chef sau de aglomeratie de resturi prin frigider. De data asta pizza a fost de ne-criza, adica planuita frumos din vreme si - culmea - ingredientele (unele dintre ele) au fost achizitionate special in seara asta, din supermarket. Fac o paranteza si ma laud ca am fost in Auchan si mi-am luat o tava rotunda din sticla termorezistenta (ei, da, ok, inca una, si?) fiindca erau la reducere si fiindca imi place la nebunie sa gatesc in tavi de sticla si fiindca, evident, taman pe aia nu o aveam! Na!

Revenind....pizza mea a fost planuita de aseara, cand am scos aluatul din congelator si mi-am dat seama, cam depresata, ca se face tarziu pana se dezgheata ala, asa ca am hranit famelia cu niscai resturi de ciorba radauteanna, fasole batuta si pilaf cu ciuperci. Asa ca am bagat aluatul la loc in frigider (la loc ar fi fost in congelator, daca stau bine sa cuget) si l-am planificat pt in seara asta. Cand, cum ziceam, am executat pizza cu cascaval, sunca si mozzarella. Acu tre sa recunosc cinstit ca denumirea a fost tare controversata in capul meu fiindca as fi zis ca e cu sunca cascaval si mozzarella, dar iesea cacofonie, sau as fi zis cu sunca si cascaval - sa evit cacofonia - dar lasam mozzarella ne-pomenita, ceea ce nu se face asa ca.....Ei, nu ca v-ar fi interesat, dar ziceam si eu, asa....

Reteta, deci, e asa:
Pentru aluat:
500 gr faina
2 linguri mari ulei de masline
1 lingurita sare
1 lingurita zahar
1 lingurita drojdie uscata
160 ml apa
160 ml lapte 
Toate cestea se pun in masina de paine - ei bine, daaaaa, am masina de paine si-s mandra foarte, de cand o am, din septembrie, nu am mai cumparat paine decat 1 (una) data., naaaaaa - se pun, deci, in masina de paine la programul de aluat. La masina mea ala dureaza o ora si 20 minute, dar nu cred ca are importanta. Cand e gata se imparte in 2 si se foloseste dupa trebuinta. Ei, eu la pizza de fata am folosit o punga de asta de jumate de aluat pe care l-am pastrat la congelator de cand l-am facut si pana acum. 

Pentru topping:
- 2-3 linguri sos de rosii ( sau ketchup de casa am avut eu, anul viitor stiu ce destinatie au toate rosiile si legumele din gradina buniceasca, a iesit ceva de maxim vis, nu-mi mai trebe bulioane, sosuri, rosii in bulion sau in suc propriu ....neeeeee....ketchup sa faca Bunica din toate, am zis! )
- un pumn de cascaval ras ( e bun daca aveti un cascaval mai fermentat, mai iute)
- un pumn de fasii de ardei kapia rosu (zic un pumn ca eu am avut un sfert de ardei, da tot ardeiu avea fro 20 cm, de aia zic, care de care are, un pumn de fasiute sa fie....)
- 2 fire de ceapa verde (sau o ceapa mica rosie taiata rondele)
- sunca de pui, vreo 2-3 felii cat palma
- mozzarella, un bulgare cat un ou
- 4-5 crengute de oregano verde (eu am de la ghivecele recent achizitionate pt pervazul bucatariei, insa merge si uscat)

De facut, cum ziceam de multe ori, ultra simplu. Se intinde blatul, se pune in tava unsa cu ulei de masline. Se unge cu sucul de rosii, dupa care se presara cascavalul ras. Peste el,  circular pe langa marginea exterioara, fasiile de ardei. In rest, interiorul se umple cu ceapa. Peste asta, sunca taiata fasii, peste tot. Dupa care, mozzarella, felii f subtiri. Peste ele, oregano verde maruntit. Dupa care la cuptor. Cat timp? Habar n-am, pana se aureste pe fund (caci da, eu am tava de pizza din sticla termorezistenta, am adus-o tomnai de la Baia Mare, ca acolo eram cu niste organizari de evenimente si am gasit tava de pizza, ceeee?) iar ingredientele s-au topit-aurit-rumenit, fiecare dupa caz. Cam asa arata scoasa din cuptor:

Am lasat-o sa se hodine vreo 10 minute, dupa care am taiat-o si am dat strigarea. 


Am mancat-o cu ceva supliment din sus numitul ketchup, nu mult, doar cat sa-i dea ceva iuteala. Cascavalul iute pus primul, si acoperit de celelalte toppinguri, dadea o aroma foarte interesanta, mai ales in contrast cu gustul de oregano verde. Calificativul vizigotesc: Magnifique! 

Nu stiu de unde, cum si de ce (banui ca de la Ratatouille) a concluzionat ca intr-ale bucatariei exprimarile frantuzesti sunt cele mai potrivite, chit ca stie franceza pana la genunchiul broastei...dar de-un magnifique si un voila se descurca s-o perie pe ma-sa pentru un papa bun, nimic de zis. 

Asta e tot, merge de minune la cina. 

Sa va-mprimavarati! 

Daca esti un pinguin...

Dimineata in toiul pregatirilor de scoala, intreb Vizigotul:
- E frig afara? Cum ti s-a parut cand ai iesit in balcon?
- Aaa...e cald, daca esti un pinguin!


joi, 1 martie 2012

Mic dejun de-o Doamna :)

Fiind azi, cum stie toata lumea, 1 Martie, am intrat in jocul primaverii, am confectionat felicitari si martisoare, am pregatit punga de buburuze pentru fetele lu fi-miu si am mers la scoala sa ma asigur ca toate cele ajung in siguranta si nu pierde baiatul socoteala cadourilor. In clasa, ce iures, ce viermuiala, ce sarbatoare! Ce griji pe baieti sa intercepteze fetele la timp ca sa le dea martisoare, ce priviri nerabdatoare spre usa sa vina Doamna...ce sa mai, Primavara cu adevarat!

Asa se face ca m-am intors acasa, cu elan pentru a pleca la birou, numai ca soarele de afara (fac ABSTRACTIE de chestia aia alba de era peste tot, pe jos si pe copaci, habar nu am ce e cu ea) m-a resetat, relaxat si re-lansat. Asa ca m-a apucat cheful sa traiesc periculos: m-am decis sa nu mai merg la birou, sa lucrez de acasa si, mai mult decat atat, sa-mi pregatesc un mic dejun de rasfat!

Mi-e greu sa-mi aduc aminte (asta in cazul in care s-ar fi intamplat vreodata) cand a fost ultima oara cand am gatit ceva la micul dejun doar pentru mine. Astazi, insa, m-am rasfatat. Mi-am facut o omleta ametita. 
Am pus la calit, in ulei de masline, o bucata mica de ardei rosu taiat cuburi, un sfert de ceapa rosie, de asemenea cuburi si cateva feliute de babic, maruntite. Cat ele s-au calit un pic, am pregatit farfuria. Cum din frigider mi-a facut cu ochiul niste svaiter, am pus frumos si 3 feliute dintr-asta pudrate cu ceva piper proaspat macinat. Am prajit painea - paine integrala cu seminte, facuta de moi, va detaliez al'dat.

Legumele sfaraiau, asa ca am traznit in tigaie 2 oua. Ne-batute, asa, ca pentru ochiuri. Le-am lasat pana s-a albit putin albusul in contact cu tigaia, dupa care le-am luat la amestecat, pana s-au omogenizat cu legumele si babicul, si s-au intarit frumusel. In farfurie, cat au fost fierbinti, am adaugat cascaval ras deasupra.

Alaturi - ori e rasfat, ori nu e, am zis! - o ceasca de ness Amigo (amorul meu intr-ale cafelelor, imi plac multe sorturi si feluri de cafea, dar basic ramane Amigo, are un gust si un miros inconfundabil) cu ciocolata neagra rasa pe deasupra.


Mic dejun de-o Doamna!

Primavara frumoasa, Frumoaselor! Si sanatate, si liniste, si bucurie, si cald, si soare, si iarba verde, si ghiocei, si ciuperci si floricele si urzici si....si sa se topeasca zapada asta odata !!!!!!!!!

Sa fiti iubite!

LinkWithin

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...