FIINDCA

Se spune ca foamea e cel mai bun bucatar. Da' pasiunea e cel mai bun condiment......

sâmbătă, 30 ianuarie 2016

Orez chinezesc. De trei ori.

... de fapt de patru, ca nainte sa apuc sa termin de scris postarea s-a mai cerut o tura..... Dar sa luam povestea de la inceput. Cum se intampla prin filme, acu ar tre sa apara ecranul ala pe care scrie ceva de genul "12 hours earlier".....

Dimineata. Sambata dimineata. Adormiti tarziu cu o seara inainte, ne trezim de voie (unii dintre noi de nevoie) pe la 8 jumate. Imi terorizez sotul cu intrebarea "ce avem azi in program?" (care ii da fiori fiindca de cele mai multe ori e urmata de liste de cumparaturi :)) )si aflu ca fiecare are alte idei. Eu voiam sa lenevesc, atat cat se poate cu un toddler prin preajma, si sa tricotez. Tanarul fiu dorea sa participe la un meci amical pe la pranz. Tatal lui dorea sa finalizeze unele rapoarte si avea ganduri de dus la birou. Pe Pimpesa n-a intrebat-o nimeni, in ideea ca tot ce are ea chef face, indiferent de program......

Una peste alta, viitorul suna bine, mai putin ceata de afara care era total deprimanta.

Asa ca mi-am pus in cap sa improvizez un pranz din resturi, ce-oi gasi prin frigider, si mi-am luat gandul de la asta, visand chiar si la un somn de pranz alaturi de tanara domnita. Mda...numai ca tanara domnita s-a gandit ea asa sa adoarma la taica-su in brate, in timp ce el vorbea la telefon. Si asta fara sa fi mancat de pranz. Fara sa se fi apropiat macar de ora la care ar fi trebuit sa manance de pranz. Asa ceva......

Evident ca la 10 min dupa ce a adormit mandra a sunat baiatul ca a terminat tenisul (Murphy, unde esti?????). Asa ca parintele patern a plecat cu parul in vant si laptopul in rucksac zicand ca aduce baiatul si dupa aia pleaca la birou sa lucreze. Nu, nu dorea pranz.

Pai cu mandra adormita si mandrul in drum spre casa ce-mi trece mie prin cap? Hai sa-i fac baiatului un orez chinezesc (ca aveam niste orez salbatic fiert de ieri-alaltaieri prin frigider) si profit de ocazie ca fac doar pt el si il fac picant, sa-l rasfat. Si da-i cu wok-ul la incins, arunc in 2 linguri de ulei de masline 1 ceapa taiata feliute dimpreuna cu 4 catei de usturoi, las sa sfaraie nitel, adaug si o pulpa de pui dezosata, deja gatita (adusesera musafirii cu o seara nainte), taiata cubulete. Mai sfaraie si carnea cam 1 minut, dupa care am adaugat 2 morcovi taiati feliute oblice, am lasat iar la sfarait max 2 minute si am asezonat cu praf de ghimbir si boia iute, cam jumate de lingurita din fiecare. Am pus apoi orezul (o ceasca cu varf, sa zic) cum spuneam gata fiert de ieri. Inca o tura de amestecat, 2 linguri de sos de soia, amestecat iarasi sa se uniformizeze nitel si gata, pam pam, in 10 minute masa era gata cu tot cu curatat legumele. Dupa care am inceput sa ma uit derutata in jur, baiatul mai aveam min 15 minute pana sa ajunga acasa....bag seama ca de la atata gatit cu Pimpesa dupa mine, am uitat ce repede ma misc cu tigaia cand sunt singura :)).

Pregatesc tacticos mizanplasu si ma pun pe asteptat:


Mno, vin barbatii, preiau copilu si cumparaturile de mi le pune tac-su in brate si dau sa ii inchid usa in cap, crezand ca pleaca la birou. Ash! Cica ce-ai gatit, da-mi si mie ca lesin de miros.... Aha...bine ca m-am gasit io sa gatesc la portie taman azi. Cum fi-su a refuzat sa imparta portia de mai sus, zic du-te si pazeste-ti frumoasa adormita ca acusi ti-aduc si tie. Iar tigaie incinsa, iar ceapa, usturoi si carne, iar morcov si condimetnare cu ghimbir si boia, iar orez, iar sos de soia, gata! L-am dat gata, cica in 8 minute am venit cu portia, cu tot cu curatat legume. Who's the master, I'm the master! 

Verific si baiatul daca a terminat de mancat, soc si groaza, terminase, acu venise sa se milgoeasca de tac-su sa-i dea de la el!!! Ce i-or fi facut la meciul ala amical habar n-am. Ii las in castroanele lor si ma duc la bucatarie, spal vasele si mananc niste paine cu unt si rosii la care pofteam de azi dimineata, ca a luat sotu din Lidl niste rosii de alea cu gust de rosii, bune de nu se poate. 

Buooon, am terminat ce ziceam c-am terminat si plec din bucatarie cu dorinta acuta de a sta nitel jos, eventual la un film, eventual tricotand. Siiiigur ca da. Cand ajung in sufragerie Pimpesa se trezise si ma ruga "fumos, fumos de tot, sa-i fac si ei un orezuc din ala bun bun ca al lui tati, dar sa nu fie picant, ca pe ea o ustura". Incerc eu sa o reorientez catre niste paste bolognese, de care aveam sosul gata facut si trebuia doar sa fierb pastele....nu tine. Oftez adanc si pornesc iar spre bucatarie.

And again, de-acuma stiti. Osebirea e ca tura asta a trebuit sa fierb orez, ca nu mai aveam gata fiert. Si am renuntat la boiaua iute. Iar morcovul l-am pus ras, ca domnisorica mea e pe toane cu morcovul, si nu voiam sa se apuce sa bibileasca la rondelele de morcov si sa uite sa mai manance. In timp ce crosetam pe la tigaie, vine mandra si-mi cere o banana, ca-l vazuse pe nu stiu care la televizor cu banane. O intreb de control daca mai vrea orezuc. Nu voia, ea dorea doar banana. Stau in cumpana daca sa mai fac sau nu orez, ma decid ca da, si continui.

Am invartit, deci, 2 portii de Pimpesa, cam asa:

Evident ca ea si-a ales portia mov si lui frac-su i-a dus-o pe aia roz. Le duc in dormitorul baiatului si cand ajung acolo vad pe birou cojile de banana insirate ca panglicile de vanzare la metru. Ma taie un fior pe sira spinarii gandindu-ma cu groaza pe unde o fi sleita banana de i-am dat-o. Ma linisteste frac-su ca nu e sleita pe nicaieri, e in burta lor, 80% in burta sora-sii si 2 inghitituri in burta lui. Dar nu, orezul nu l-au refuzat, s-au instalat comod, el in fotoliu, ea la masuta de printese, si au lins tot. Dar tot-tot, am lasat-o sa mance singura in ideea ca adun dupa aia cu matura, aiurea, n-a dat pe jos nici macar un bob. Eu m-am asezat la laptop sa va povestesc Domniilor Voastre patania. N-ajung la a treia fraza ca numa ce aud in schinare o soapta amenintatoare: Mamiiii, mai e? Ce sa fie?!?!?!?!?!?! Pai...orezuc....aici in catonelu' meu! Mai veau, te ooooooog!

Ma uit cu speranta la frac-su (era la a treia portie, va reamintesc), doar doar i-o mai fi ramas si scap de a patra intalnire cu wok-ul. Aiurea. Cand imi prinde privirea cica "daca tot mai faci, fa mai mult, ca si io mai vreau". Pe bune???? N-ati mai vazut orez, s'teti facuti pe foamete, ati tinut dieta fara carbohidrati, ce-aveti oameni buni????????????

Ma ridic cu obida, ma duc la bucatarie...cu aceasta a patra tura am epuizat morcovii si carnea din frigider si sosul de soia din dulap. De-acuma daca mai cer, le dau cu flit fara nicio remuscare: n-am ingrediente. Am mai facut 2 portii ca alea de sus si le-au mancat. Dupa care, har Domnului, au declarat ca nu mai doresc nimic. Pai era si timpul, zic......

Deci recapitulam, sa semene si a reteta. Wok-ul incins, 2 linguri de ulei de masline, o ceapa cat pumnul aluia de o sa manance, 4 catei de usturoi, dupa un minut un pumn de cubulete de friptura (care ce are, nu conteaza), dupa inca un minut 1 morcov mare felii sau dat pe razatoare. 2 minute. Apoi ghimbir ras si boia (optionala boiaua). Apoi o ceasca de orez gata fiert, inca 1 minut, 2 linguri sos de soia, amestecat pt moscolire uniforma gata. Si repetati. Si repetati. Si......

Am ascuns wok-ul in cuptor, poate se sparge vraja.......

We odihnitor, Boieri Dumneavoastra!

2 comentarii:

  1. Eu fac juma de kil de orez,scap din prima.
    M-am distrat cu patania ta,dar tu,vai de tine.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. De regula si eu fac la fel, in special la risotto. De data asta insa m-am pacalit...

      Ștergere

LinkWithin

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...