FIINDCA

Se spune ca foamea e cel mai bun bucatar. Da' pasiunea e cel mai bun condiment......

sâmbătă, 25 august 2012

Gustul copilariei - leapsa

Desi am treaba o gramada, ca suntem tot o plimbare in vara asta, dar guess what? trebe sa mai si lucrez, asa ca fac asta in pauzele de afternoon sleep ale copilului (ptiu, ce-am, maica, de ma navale engleza?), desi am treaba, cum ziceam, am citit o leapsa draguta la Ana si, evident, ca orice scorpion, nu ma poci abtine. Trebe sa tocanesc si eu nitel despre aceasta. Adica despre gustul copilariei.

Si nu, Ana, copilaria nu se limiteaza la varsta de 7 ani. Eu zic ca tine cat vrei tu sa tina, aaaa? ring any bell? :D  (e clar, m-a pocnit careva in cap c-o carte de engleza ).

Mdeci, sa enumar vulcanic si sa ma intorc la ale mele:

sandvis cu ardei rosu facut de mama pentru pauza mare
porumb copt in jar, pe bat, alaturi de curtea bunicii, in lanul de porumb al unui vecin
pepeni vanduti cu Tataia la soseaua mare (e85, pt conformitate)
struguri cu paine, toamna, pe racoare
chisalita de corcoduse, acrisoara, bauta de sete, de la rece
tocanita taraneasca facuta de Mamaia din pui de curte, cu multa ceapa si rosii, pe plita, afara (MOR sa am si eu o plita de aia, de fonta, cu zideala de lipitura...care nu stie ce e aia, dau detalii)
ardei copti rosii mancati cu supa dulce de fasole
branza de la vaca bunicilor, mancata cu rosii si sare, in loc de felul 2
9 caramizi malai, cartoane (cu pietre plate, nu cu palesti din caiete vechi) jucate in fata blocului
patine cu rotile zi de vara pana in seara
pititea pe ulita prafoasa a bunicilor
o vara petrecuta, zi de zi, intr-un nuc din curtea scolii satului bunicilor....habar nu aveam ce faceam toata ziua acolo, eram 4 fete...mergeam acasa doar pentru masa si somn, stateam in nuc si povesteam, visam, aberam.....
senzatia de plictiseala provocata de faptul ca, in vacanta, eram invers decat ceilalti copii, care dormeau pana la 11-12...eu la 7 eram treaza si gata de actiune....mama ce plictiseala trageam pana se iveau si ceilalti pe ulita
plugusorul iarna pe ulita bunicilor
painea facuta de Mamaia in cuptor, pentru o saptamana...am mai vorbit de ea p-aci
pazitul gainilor, la cuibar, sa se oua....imi placea s-adun ouale ceva de speriat
mancatul dudelor, urcati pe acoperisul cotetului gainilor, pana ne lua durerea de burta...2 zile ingrijea Mamaia, saraca, la noi, dupa aia
mersul la cules de tutun cu bunicii, dupa aia claca de insirat tutun, unde veneau toate vecinele sa ajute, ca si noi mergeam la ele
corelat cu asta, serile de iarna cand panusam tutunul cules de cu vara si uscat la soare
batutul fasolii uscate si vanturatul boabelor, toamna
mirosul de rufe inghetate aduse in casa, iarna
cartofii facuti in soba cu lemne, tot iarna
gustul de ne-descris si ne-uitat al cinelor in familie, in special iarna, inghesuiti in bucataria bunicilor, asezati care pe pat, care pe scaune, in jurul unei mese nu foarte mari
gustul piersicilor mancate cand mergeam la mare cu parintii....multi ani am asociat piersicile cu vacanta la mare, Constanta, faleza, briza marii...hehe

.... si probabil c-ar mai fi. Amintirile-s ca o carte, uneori e reconfortant sa stai sa le rasfoiesti.

Leapsa la liber, Boieri Dumneavoastra. Care doriti, luati de v-amintiti!

4 comentarii:

  1. mai..ce mi-a placut !!! avem multe gusturi comune...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Pai atunci ia de lepsuieste!

      As mai adauga mic dejunu la bunica la tara: pasat cu lapte, colarezi cu lapte si puricei.
      Si carnea pastrata in untura la garnita.

      Ștergere

LinkWithin

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...