Cre ca toti parintii, in special cat asteapta un bebe, dar si in primii ani ai copilului, aud o multime de legende/idei/teorii despre cum sunt/ se fac / se cresc / se educa odraslele. Ca fetele is mai cuminti si se cresc mai usor (zaaaau?????), ca sunt mai linistite si mai harnice (iar zic, zaaaau? La varsta asta Vizigotul mergea deja, Ghemotoaka e puturoasa si nu doreste), ca sunt mai usor de educat.... etc. Ca io am o tzafnoasa cu nervisori sprintari care deja tipa la mine daca nu i se face pe plac nu mai povestim, ca sper sa am rabdarea necesara sa o cresc fara istericale.
o legenda dintre toate cele, insa, e cat se poate de adevarata. Aia cu fetili si taticii. Pai stau io cu ea permanent de 2 zile, ca sotu e delegat (nu de legat? Sa ne intelegem, ci doar in delegatie)... stau io dupa fundul ei, zic, de 2 zile si adineauri la leagane in parc o strig dulve Maaa-iaaa!
Si ea imi raspunde la fel de dulce cu ochii pierduti in zare: Taaa-taaaa!
Taaa-daaaam !
repet experimentul si obtin acelasi rezultat.
Pai?????
o legenda dintre toate cele, insa, e cat se poate de adevarata. Aia cu fetili si taticii. Pai stau io cu ea permanent de 2 zile, ca sotu e delegat (nu de legat? Sa ne intelegem, ci doar in delegatie)... stau io dupa fundul ei, zic, de 2 zile si adineauri la leagane in parc o strig dulve Maaa-iaaa!
Si ea imi raspunde la fel de dulce cu ochii pierduti in zare: Taaa-taaaa!
Taaa-daaaam !
repet experimentul si obtin acelasi rezultat.
Pai?????