Quiche cu pui, praz si branzeturi. La patrat.

Aseara n-aveam inspiratie de gatit. Aveam, in schimb, jumatate de piept de pui decongelat din vreme. Ce sa fac, ce sa fac? Cum imi cam zbura mintea la pizza - fara legatura cu pieptul de pui pus la dezghetat - dar nu prea aveam chef si vreme sa fac aluatul si sa-l las la dospit, am ramas la ideea de pizza dar am schimbat specificul: Quiche! Prima oara cand am facut, i-am spus Vizigotului ca e .... pizza, dar nu dupa reteta italiana, ci dupa cea spaniola. Intre timp s-a cam lamurit el ca de fapt nu e o pizza ci mai mult o tarta sarata, dar denumirea se consacrase deja: Pizza spaniola. Reteta - cu destula aproximatie, fiindca nu am stat la cantarit si masurat - este urmatoarea:
Pentru aluat:
- 100 g unt, plus ceva extra pentru uns tava. E bine ca untul sa fie moale, la temperatura camerei.
- 200 g de faina
- 1 galbenus de ou
- un praf de sare
- 50 mil apa rece
- 50 g parmezan ras, optional (optional inseamna ca aseara mi-a venit ideea sa pun, dar am uitat...)

Se amesteca toate ingredientele rapid, fara a le framanta prea mult, doar pana la omogenizare. Se intinde coca in tava unsa cu un, ridicand-o pe peretii tavii. Acuma e momentul sa explic patratul din titlu: dupa mintea mea, tot ce e pizza, tarta, quiche, trebuie facute in tava aia rotunda dantelata pe margini, speciala pentru asa ceva. Buuun, numai ca aseara imi calculasem cantitatile - ma rog, le nimerisem, nu le calculasem - ca pentru doar 3-4 portii...ceea ce era cam putin pentru numita tava rotunda. Asa ca am facut un efort substantial, mi-am depasit complexele, si-am facut un .... quiche patrat! Tava astfel imbracata se pune la congelator pentru 20-30 de min. Sau, puteti pune in frigider, dar se lasa mai mult, cam o ora.

Cat timp, vorba Vizigotului, "coca se dospeste la rece, ce dospeala o mai fi si aia????", aveti vreme sa pregatiti umplutura:
- o jumatate de piept de pui, taiat cubulete sau fasiute
- o lingura de ulei de masline pentru prajit
- 3-4 linguri de bere pentru inabusit carnea
- sare, piper, oregano
- praz - un segment de aprox 20 cm
- branzeturi rase (eu am avut un amestec de Edam, Cheddar si Ementaler), cam 100 gr - dar merge cam orice fel de branza, sa fie mai tare si cat de cat sarata
- 1 ou
- 100 ml lapte
- 100 ml smantana
Pieptul de pui, cubulete, se pune la calit in uleiul de masline incins. Cand s-a albit pe toate partile si a inceput sa sfaraie, se toarna berea si se lasa la foc mic, cu capac, sa se inabuse. Dupa ce a pierdut tot lichidul se adauga sare, piper, si oregano din belsug, se amesteca bine si se pune in tava cu aluat.



Se toaca apoi marunt maruntel prazul si se rade branza (daca nu e gata rasa). Se amesteca intr-un castron oul cu smantana si laptele, si se mai adauga ceva oregano, pentru aspect.




 Se adauga apoi in tava cu aluat prazul tocat,




                                                                   branzeturile,



si amestecul de ou cu lapte si smantana.





Se pune in cuptorul pre-incalzit la foc maxim cam 10 minute, dupa care se da focul mai mic si se tine pana se rumeneste deasupra. Cam asa:

Scoasa din tava si pusa momeala mancailor pe masa, era si mai mandra:

Pentru portionat, va recomand sa asteptati un pic sa se racoreasca. Daca o taiati proaspat scoasa din cuptor, se cam imprastie umplutura. Altfel, buna si gustoasa!

Si ramasitele zilei, ca sa zic asa....adica ale serii.....

Pofta Mare, Boieri Dumneavoastra !

A, si fiindca am povestit frumos si linistit, revin cu stressul. Ca sa votati subsemnata TocanaDeCuvinte la concursul Gustos.ro, aveti de urmat cativa pasi:
- intrati pe www.gustos.ro
- va faceti user si va logati (daca deja aveti, doar va logati)
- accesati pagina de votat din festival - e un banner timid in headderul paginii
- votati Tocana la cele 2 categorii: feluri principale si desert. Se permite un singur vot la fiecare categorie, o singura data in timpul concursului.

No, va multumesc si v-astept cu drag si la alte preparate, ca de-acuma trag nadejde sa revin mai des.

Zi frumoasa sa aveti, Boieri Dumneavoasta, si we de exceptie!

Hai la vot, degustatori de Tocana!

Luuuuume, lume! Sa fie stiut, sa fie auzit, sa strabata tara-n lung si-n lat! De maine, 18 ianuarie pana incolo spre 31 ianuarie, va puteti vota Tocana preferata la concursul organizat de gustos.ro. Nu dureaza mult si tine putin. Tot ce aveti de facut - ca trebuie si un mic efort - este sa va faceti id pe respectivul site si sa votati. Se voteaza o singura data asa ca v-as sugera sa va luati de-o grija cat mai repede :).

Ma-nclin si va multumesc inca de pe acum de apreciere! Seara frumoasa si un gand bun de la Smaranda, Boieri Dumneavoastra!

Hai cu buna dimineeeaaaata la Mosh Ajun!

Venira si sarbatorile, Boieri Dumneavoastra!

Nu stiu cum trecura anul..si nu stiu cand venira decembrie....Pentru mine a fost o luna grea, cu foarte multa treaba. Cu spor, insa. Cu spor cat pentru tot anul.

Asa se face ca abia azi dimineata, dupa ce am cantat cu Vizigotul, cat ne-au tinut plamanii, "hai cu buna dimineaaaaaaata la Mosh A-jun!" si am luat micu dejun,  ne-am pus pe treaba. Am facut curat, l-am expediat pe Tati la cumparaturile de ultim moment - alea grele le bantuiam aseara pe la 9 prin Real - si noi ne-am apucat de gatit. Vrem sa facem sarmale, ciorba de miel (asa vrea domnu', ceeeee?), salata boeuf si ceva dulce. Cozonacul il cumpararam dar cu promisiunea solemna ca in curand om face si noi. Dar de-un tiramisu tot ma impiedic....

Asa ca va spun inca de pe acum, Boieri Dumneavoastra, sa aveti sarbatori linistite, cu miros de brad si mancare buna, cu ce dragi p-aproape si cu cele mai bune si mai frumoase ganduri! Anul nou sa va aduca numai lucruri bune si toate implinirile dorite de inimile Domniilor Voastre! Craciun Fericit si un an nou plin de impliniri!

.... si-acu va las dar promit sa revin cu povesti despre ispravile culinare.

Un gand bun de la Smaranda !

Discutii pe marginea unui glob pamantesc ... ...

A venit Moshu, Boieri Dumneavoastra! S-a deschis, adica, sezonul, de cadouri, cu serbarea de la gradinita vizigoteasca. Bine, inaugurarea adevarata a facut-o Mosh Niculae, acu' 2 saptamani......

Si, fiindca a fost, evident, foarte cuminte, a primit Vizigotul, in dar de la Mosh Craciun, un glob pamantesc!!!! Luminat, ca asa s-a solicitat! Dar fiindca globul pamantesc luminat avea si-o lupa, a concluzionat: mi-a dat ceva in plus inseamna ca am fost EXTRA cuminte!

.... ce e drept, nu-l prea pot contrazice.....

Si dupa ce am ajuns acasa, a inceput stiinta. In paranteze fiind spus, cred ca pana la urma meritul globului pamantesc va fi acela ca este o excelenta veioza (super tare arata, mai ca vreau si eu unul pentru dormitor) si ca il va stimula pe Vizigot sa citeasca. De aseara si pana acum citeste denumiri de tari, continente, orase, oceane...se mira de dimensiunile insulelor si de forma tarilor......

Cum globul arata pe stinselea geografia fizica si pe aprinselea pe cea politica, o prima dilema a fost asta: tarile asa arata si in realitate? Adica una rosie, una albastra, una verde si tot asa? .... ei bine, nu.....asta am reusit s-o explic, facand apel la cum se vede pamantul din avion....

Si a continuat cercetarea.....
- Mami, uite, am gasit ALGERIA!
- Bravo!
- Mami, da' asa se cheama, ALGERIA?????????? E plina de alge, sau cum? 


- Mami, nu cumva in tara asta, TANZANIA, este Tarzan? (chiar asa, Boieri Dumneavoastra, care v-amintiti unde a plasat Sir Edgar aventurile lui Tarzan?).

...... si-n asteptarea altor perle globulare, care sunt convinsa ca nu vor intarzia sa apara, mi-am adus aminte de unele mai vechi.

Pe parcursul unui drum cu trenul Buzau-Bucuresti-Sinaia, am avut ocazia sa aflu de la fiul meu de la ce vin denumirile localitatilor:
- Buzau, de la buza.
- Urziceni, ca-s multe urzici
- Bucuresti, de la buca. Povestea cu Ciobanul Bucur n-a avut efect, imi pare rau.
- Ploiesti, ca ploua mult.
- Predeal, ca este pe...deal
.....tre sa recunosc ca in afara de Ploiesti, la restul nu ma gandisem.

Iar dupa primul concediul la mare in Bulgaria, cand a nins prima data, mi-a spus:
- Mami, Bulgaria rimeaza cu zapada, stii?
- ......aaaaaa da?
- Pai da!!!!
- ...... aaaaaaa ...... pai cum?
- Hai, mami, chiar nu intelegi, Bulgaria rimeaza cu zapada!
(marturisesc cinstit ca eram total intrigata si derutata si credeam, foarte serios, ca se joaca nitel cu nervii mei.... dar raspunsul a venit clarficator)
- Pai da, Bulgaria rimeaza cu zapada, ca din zapada faci BULGARI....deci Bulgaria rimeaza cu zapada, ca doar n-o rima cu morcovi !!!

.... intre timp s-a mai nascut o dilema: care e mai mare, Rusia sau China? .....Domniile voastre ce ziceti? :)

Mancare de conopida cu carne de porc

Sara buna, Boieri Dumneavoastra! Aveam o restanta de we trecut, cand m-am laudat cu cele gatite. Ca sa nu raman datoare, iaca:

Mancare de conopida cu carne de porc 
Noi mancam cu mare drag mancarea asta, pentru ca e gustoasa si usor de facut. Aveti nevoie de:
- 1 conopida de marime potrivita (potrivita cu marimea familiei si numarul mancaciosilor, desigur)
- 1 muschiuletz de porc (nu e musai, merge si pulpa cubulete sau alt fel de carne)
- o ceapa maricica si o bucata de praz de aprox 15 cm
- 1 legatura maricica de marar verde
- 1 pahar mare de suc de rosii
- 2-3 linguri de faina, optional
- sare, piper
- ulei (de masline, eventual)

Mai intai se desface conopida in buchetele, se spala bine (atentie la .... locatarii care ar putea fi prin hatzis :)  ). Se pune apoi la fiert in apa cu sare.








Cat se fierbe leguma, treceti la carne. Se taie muschiuletul felii si se pune la inabusit cu 2-3 linguri de ulei de masline si 2-3 linguri de apa fierbinte. Se lasa la inabusit cu capacul pus ne-etans, dupa care se toaca ceapa si prazul cat de marunt se poate. Cand muschiuletul a inceput sa se rumeneasca, se adauga ceapa si prazul, se lasa putin sa devina sticloase, se condimenteaza cu sare si piper si se adauga bucatile de conopida care, de-acuma, ar trebui sa fie fierte.
Se adauga si un pic din zeama in care a fiert conopida si sucul de rosii si se mai da cateva clocote. Spre final, se adauga mararul verde, tocat marunt.
Pentru un sos mai inchegat, cand a dat in clocot dupa sucul de rosii, se dezleaga intr-un castron, in  cateva linguri de de apa rece, faina, si se adauga peste mancare.

Gata, asta fuse, o mancare gustoasa si foarte simplu de facut. Merge cu o salata de castraveti murati si paine neagra, proaspata, s-aveti cu ce aduna sosul din farfurie.

Pofta mare!

Ciorba de miel acrita cu prune

Ciorba asta, Boieri Dumneavoastra, se numara printre preferatele Vizigotului. Ii place friptura de miel (ca iese de fiecare data altfel!!!) si ciorba de miel ca e gustoasa.

Data trecuta cand am facut ciorba de miel a fost, bietul, tare dezamagit. Ca la mare viteza si gatit in paralel multe mancaruri, am confundat sticla cu acreala de prune cu....sticla cu suc de catina!!! De cel bun, facut de bunica. Anul asta a schimbat reteta: a pus mai multa miere. Numa buna pentru ciorba mea...... Am incercat eu s-o dreg si-am mai fiert-o o tura cu, de data asta, zeama de prune dar ....."Mami, ciorba asta e, pur si simplu, prea dulce!!!!". 

Trebe sa recunosc ca asta e aproape la fel de tare ca atunci cand am fiert o oala mare mare cu biberoanele, suzetele si tetinele Vizigotului in care am picurat, in loc de otet - ca sa nu se lase calcarul din apa pe ele - am picurat, cum ziceam, 2-3 linguri cinstite de ulei de porumb! Si-acu vad in ochi mormanul ala imens de biberoane, suzete, tetine, piese de la biberoane...toaaaate lucioase....si frumoase.....Cam atunci am inteles eu cum adica depresia post natala ... :))

Na, acuma ca v-am marturisit si recentele pacate, daca v-ati revenit din ras, sa va povestesc reteta de Ciorba de miel acrita cu prune.

Avem nevoie, pentru o oala de vreo 4 litri, de:

- carne de miel, mai cu os 

- o telina de marime potrivita

- 2 cepe 

- 3-4 morcovi

- 2-3 pastarnaci

- 3-4 cartofi

- 1-2  ardei sau 1-2 linguri de bulion de ardei

- cam jumatate de litru de zeama de prune sau bors

- 2 legaturi de loboda (optional)

- 3 oua

- leustean si/sau frunze de telina (proaspete sau uscate)

- sare piper dupa gust 

Se pun oasele de miel la fiert si se spumuie o tura, dupa care se schimba apa. Atentie, se pun oasele la loc la fiert numai cand apa e iarasi fierbinte, altfel se incruzesc. Cand iarasi dau in clocot, se tine fiertura din scurt si se mai iau 2-3 randuri de spuma. Cand pare a nu mai fi spuma, se toarna jumatate de paharel de apa rece: imediat se va mai ridica niste spuma pe care musai s-o adunati. Se repeta de 2-3 ori figura cu paharelul de apa rece, dupa care se lasa sa fiarba linistit, la foc mic, cu capacul pus (ne-etans). 

In acest timp se pregateste zarzavatul: ceapa, telina, morcovul, ardeiul si pastarnacii se toaca marunt (sau sa dau la robot) si se pun in oala. La fel si cartofii, taiati bucati potrivite. Cand legumele sunt fierte si a inceput sa miroasa nu doar a miel ci si a fiertura de legume cu buchet bogat (cam dupa 20 min de fiert domol), se adauga in oala zeama de prune (pe gustate, sa nu iasa ciorba prea acra) si loboda tocata marunt. Dupa aceea, o mana buna de leustean/telina, fie uscate fie proaspete. Se mai fierb pret de 10 minute, dupa care se drege ciorba cu 2-3 oua batute si gata. Se inchide focul si se lasa la odihna macar jumate de ora pana se serveste. La masa, merge bine imblanzita cu o lingura de smantana si inviorata cu un ardei iute. Vizigotul o papa cu ceapa rosie! Chestie de gusturi ..... 

Eu nu stiu a lauda asa minune de ciorba ca, trebuie sa recunosc cinstit, nu ma omor dupa ciorba de miel .... Insa familia si colegele la birou par destul de fericiti de cate ori fac ciorba de miel, asa ca-mi inchipui c-o fi buna! Ala bucatar, de face ciorba buna fara s-o guste, nu? :)

V-oti fi intrebat ce-i tot dau cu zeama de prune. Acreala de prune ii zicem noi, desi se face si cu corcoduse. Se face primavara, cand sunt prunele si corcodusele verzi si acrrrrre de sa-ti dea lacrimile cand le gusti. Se aduna, se spala bine bine, se aleg de codite, si se pun la fiert in apa putintica, doar cat sa le acopere. Cand s-au facut chiselita, se strecoara prin sita deasa, sa treaca doar zeama si pulpa bine fiarta, se dreg cu sare si muuult marar taiat fin, se ajuta cu un pic de aspirina pisata (sa nu fermenteze, chipurile, insa va zic io, trebsoara asta e asa de acrrrra incat nici mama bacteriilor nu se leaga de ea) si se pune la sticle pentru la iarna. Rezista - fara gluma - 2-3 ani la temperaturi sub 20 grade (in balcon sau in beci). Merge de minune in orice fiertura in loc de bors. 

Va doresc mese imbelsugate, Boieri Dumneavoastra, cu fierturi gustoase si pline de savoare!

Bucatareala de sambata

Bine v-am regasit, Boieri Dumneavoastra!

Dupa o saptamana infernal de ocupata si obositoare, nu se putea sa treaca we peste mine fara 2-3 ore gospodaresti in bucatarie, sa-mi treaca de suparare, oboseala si stress. Asa ca ieri, inca inainte de a pleca la gimnastica, am scos diverse la dezghetat. Cand m-am intors cu Vizigotul, am trecut prin piata unde, flamanzi fiind, am cumparat de toate, de la morcovi la paine calda si ciuperci, am ajuns acasa, am mancat de pranz si la somnic. Planuiam eu ca el doarme si eu imi fac de cap in bucatarie....hahaha...ca m-am trezit 2 ore jumate mai tarziu ca tragea copilul de mine: mamiiiiii, hai sa citim!
Mai nou, i s-a pus ambitia sa invete sa citeasca. A gasit o carte scrisa cu majuscule si p-aci ti-e drumul! Buchiseste si silabiseste non stop!

Asa ca am instalat cititorul la masa din  bucatarie, sa stau cu ochii pe el, si eu m-am dezlantuit. Am facut ciorba de miel - cu loboda !!!! ca a reperat Vizigotul in piata o taraba cu lobode - placinta de bostan, mancare de conopida si ciuperci umplute.
Pe care sa vi le zic? Hai sa va zic de Ciuperci umplute. 
Cand am facut eu prima data asa o minunatie, cu ani in urma, aveam musafiri parintii din ambele parti. Si numa ce ma intreaba careva cu ce am umplut ciupercile si eu raspund sincera si la repezeala: cu picioarele! Stupoare generala..... Dupa care m-am explicat: Cu picioarele ciupercilor, bineinteles!

Asadar, avem nevoie, dupa cum urmeaza, de:
- jumatate de kg de ciuperci
- o jumatate de piept de pui tocat marunt sau chiar tocat la robot
- o ceapa maricica sau un fir de praz de 20 cm lungime
- 2-3 linguri de ulei de masline
- sare si piper dupa gust
- o jumatate de pahar de vin alb (sau bere)
- o legatura de marar
- un ou
- 2-3 linguri suc de rosii
- ceva cascaval ras pt gratinatul de la final.

Dupa ce am despartit ciupercile de picioarele dumnealor, am curatat palariile prin jupuire, iar piciorusele le-am dat la un jet de apa si le-am tocat marunt. La fel de marunt am tocat si pieptul de pui pe care l-am pus in 2-3 linguri de ulei incins, pana s-a albit pe toate partile (puiul nu uleiul)


Cat timp puiul se albea de suparare, am tocat prazul si l-am pus in tigaie, dimpreuna cu picioarele (de ciuperci, sa ne intelegem) tocate. Am adaugat sare si piper dupa gust- recomand mai mult piper, ca altfel ciupercile pot fi un pic gretoase si o umplutura mai iute le invioreaza gustul. Am adaugat apoi sucul de rosii si vinul alb si am lasat pana a scazut aproape de tot zeama. La final, o legatura de marar tocata marunt a adaugat gust si culoare.

Am lasat amestecul sa se racoreasca un pic si i-am adaugat oul batut dupa care am umplut ciupercutele:

 Le-am asezat soldateste intr-o tava si le-am dat la cuptor, la foc mediu, pana ce palariile au fost gata patrunse. Cam 15-20 minute as zice, dar e pe incercatelea. La final, exact inainte sa sting focul, am presarat cascaval ras. Au iesit un pic mai brunete decat se cerea dar noua ne plac bine facute la cuptor.

Noi le-am mancat cu paine prajita.  Cred ca ar fi mers si o salata de rosii. Oricum, delicioase!

We placut (ce-a mai ramas din el) Boieri Dumneavoastra!