FIINDCA

Se spune ca foamea e cel mai bun bucatar. Da' pasiunea e cel mai bun condiment......

joi, 24 iunie 2010

Pui la cuptor cu ce branzeturi aveti la indemana :)

E momentu' sa ma laud, Boieri Dumneavoastra, ca-n seara asta mare isprava am facut: am gatit doar pentru mine! Singurica si lejer depresata - baietii is plecati care pe unde are treaba iar eu, ghinion, avui saptamana asta treaba doar loco - m-am sucit, m-am invartit, am bagat la spalat tot ce-am prins (la covoare si perdele m-am oprit, totusi...) dupa care am decis ca, poate, ar trebui sa fac ceva de mancare. Ca foame mi-era...pofta de ceva bun aveam...chef sa gatesc doar pentru mine....nu...da' e mult pana te mobilizezi, neh?

Va spun de acuma ca poze n-am, avand in vedere ca familia detine un singur utilaj de pozat care acu' e plecat .... Asa ca va trebui sa ma credeti pe cuvant despre ce minune am realizat.

Am gasit recent pe net diverse retete de  pui parmigiano....care erau, de fapt, majoritatea,  pui cu cascaval....si cum in frigider astepta cuminte jumate de portie de salata caprese, ramasa de aseara, m-am gandit s-o valorific. Fara a avea prea mare  legatura cu retetele care m-au inspirat, iata ce-a iesit:

Am pus la cuptor, intr-un vas de yena, 2 pulpe de pui superioare (ne-dezosate, ne-despielitate), cu o lingura de ulei de masline, sare si piper,3-4 linguri de bere si tot atata apa calda. Le-am lasat pana s-au fragezit si frumos aurit pe deasupra, dupa care am trecut la "piece de resistance": branzeturile si rosia. Am pus asadar printre cele doua bucati de carne feliile de caprese ramase de aseara. Asta inseamna ca daca nu aveti resturi de caprese prin frigider, trebuie sa adaugati preparatului si ceva ulei de masline si otet balsamic, pentru completarea gustului.
Am mai presarat printre ele vreo 2 feliute de telemea de oaie de se uscau parasite prin frigider (genul de branza mai dura si mai uscata) si 2-3 cubulete de Gran Padano (care seamana destul de bine cu parmezanul de care era vorba in "parmigiano").
Dupa ce le-am vazut insirate ca soldatii la raport, am trecut la nivelul doi. Am acoperit cu un strat de felii de rosii proaspete, o mana de busuioc proaspat rupt in bucatele si un strat de felii de mozzarella. 
Si, bineinteles, nivelul 3 (si masterpiece! ): 2-3 linguri de mujdei de usturoi! As putea spune una dintre variantele de mujdei de usturoi pe care le fac: rosie+2-3 capatani de usturoi nou+1 paharel de iaurt+un strop de ulei de masline+sare+busuioc proaspat. Toata combinatia asta se da la blender si se foloseste dupa placere. 
In cazul de fata, placerea consta in a stropi preparatul care, apoi, se mai da la cuptor pana ce rosiile s-au fragezit, smochinit si si-au lasat minunata zeama. Iar mozarella....hehe, mozzarella, draga de ea....trebuie sa se inmoaie, sa se lichefieze, sa imbrace frumos tot preparatul si sa se aureasca frumusel pe deasupra. 

De acuma fuse gata, Boieri Dumneavoastra! Ceva de vis! Rapid si usor si foarte de vara, as zice eu! 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

LinkWithin

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...